Cea de-a V-a ediție a Taberei Meșterilor Populari de la Păltinoasa, tabără organizată din inițiativa meșterului cioplitor Toader Ignătescu la cabana sa de pe malul pârâului Bucovăț, a reunit un număr de zece meșteri populari și doi ucenici, cărora li s-a alăturat, la invitația amfitrionului, artistul plastic humorean Radu Bercea.
O tabără privată, care rezistă și se dezvoltă de la un an la altul
Tabăra de la Păltinoasa, care constituie un exemplu în perimetrul bucovinean întrucât este o acțiune exclusiv privată, care rezistă și se dezvoltă de la un an la altul, s-a desfășurat în intervalul 13 – 19 iulie a.c., imediat după Târgul Meșteșugarilor organizat cu prilejul sărbătoririi Zilelor Humorului, la care au participat și meșterii populari care s-au întrunit apoi în mirificul loc de pe malul Bucovățului și și-au continuat activitatea de creatori.
La ediția din acest an, meșterului cioplitor Toader Ignătescu (care, la sărbătoarea de la Gura Humorului, la care primarul Marius Ursaciuc a „implementat barabula ca soluție de salvare din criză”, i-a oferit acestuia o mască cioplită din lemn ce avea, în găvanele scobite ale ochilor, două barabule) i s-au alăturat patru meșteri basarabeni, precum și câțiva meșteșugari și artizani din județele Iași și Suceava.
Meșteri și ucenici
Paleta meșteșugurilor a fost alcătuită din cinci cioplitori în lemn, un împletitor din nuiele, trei împletitoare-croșetătoare din fibre vegetale și o cusătoreasă-brodeză de motive tradiționale.
Pentru câteva zile a fost prezent în tabără și a realizat peisaje în acuarelă pictorul și graficianul Radu Bercea.
Cu statutul de ucenic, alături de meșterii populari, și-au încercat îndemânarea și exersarea în meșteșugul împletitului din fibre vegetale fiica lui Toader Ignătescu, Irina, care va fi studentă la medicină veterinară din această toamnă, și micuța Smaranda, nepoțica în vârstă de 7 ani și jumătate a Silviei Cozmâncă, președinta Asociației Art-Meșteșugurile Prutului și vicepreședinta Asociației Meșterilor Populari din Moldova – Iași.
Linguri, măști artizanale, mobilier rustic și împletituri din fibre vegetale
Cei cinci cioplitori, suceveanul Toader Ignătescu, basarabenii Vitalie Grumeza și Grigore Posternac, precum și fălticenenii Vali Gherman și Constantin Aparaschivei au lucrat de la obiecte de dimensiuni mici (linguri și căuce, măști artizanale…) până la piese mari de mobilier rustic (mese, bănci, scaune, blidare…).
Silvia Cozmâncă (în jurul căreia s-au grupat celelalte împletitoare-croșetătoare, basarabencele Galina Grumeza și Silvia Posternac, precum și cele două ucenice), a efectuat diverse împletituri decorative din fibre vegetale.
Cu o parte dintre ele va fi prezentă în tabăra de copii pentru învățarea meșteșugurilor populare, organizată în comuna ieșeană Aroneanu de preotul Ovidiu Buzenchi, parohul Bisericii Sf. Nicolae (care are hramul de vară de Sf. Pantelimon, pe 27 iulie), sau la târgurile de meșteri care urmează (Botoșani, 7 – 9 august, și Constanța, 20 – 25 august a.c.).
Împletituri din nuiele, cusături tradiționale și peisaje în acuarelă
Lilian Toderașcu, din județul Iași, a realizat coșuri și alte obiecte utilitare împletite din nuiele de răchită (nuiele fierte de răchită de cultură), iar Ema Pavăl, din Plopeni-Suceava (care a fost și bucătăreasa taberei, colectivul lăudând bucatele gătite, cu precădere ciorba și sarmalele) a lucrat cusături cu motive tradiționale pe straie populare din pânză.
Prezența lui Radu Bercea în tabăra de la Păltinoasa a adăugat Muzeului Casei Ignătescu (muzeu care păstrează în colecțiile sale obiecte realizate de participanții edițiilor de până acum ale taberei) o suită de peisaje în acuarelă care surprind frumusețile locului.
*
Tabăra, care a primit sprijin din partea Asociației Art – Meșteșugurile Prutului și a dr. Sorin Hîncu, șeful secției Chirurgie din cadrul Spitalului de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, s-a încheiat, ca în fiecare an, cu o petrecere organizată în jurul unui foc de tabără.
Măștile hirsute
Elementul de noutate al acestei ediții l-au constituit măștile hirsute, realizate de Toader Ignătescu.
Lemnul pentru cioplire a fost ales în așa fel încât să păstreze, în configurarea chipului, mănunchiuri de ramuri.
Mănunchiuri stufoase de ramuri subțiri, pe care meșterul cioplitor le-a exploatat artistic, fie ca podoabe capilare ale fizionomiilor lemnoase cioplite, fie ca mustăți sau bărbi ale acestora.
Toader Ignătescu, meșterul care a impus în arta populară din zonă sculptura satirică, cioplitorul de lighioane ciudate cu care și-a populat grădina și interiorul cabanei de pe malul pârâului Bucovăț, vine cu încă un element inedit în meșteșugul prelucrării artistice a lemnului.
