Cei 14 creatori plastici, pictori amatori și profesioniști, care reprezintă șapte țări din continentul european și trei minorități etnice din România, prezenți în Tabăra Internațională de Pictură „Bucovina, trecut, prezent și viitor”, organizată în aceste zile în comuna suceveană Horodnic de Sus, lucrează într-un ritm susținut.
Lângă pinii seculari din vremea împărătesei Maria Tereza
La sfârșitul săptămânii trecute, când le-am făcut artiștilor o vizită în locația în care sunt cantonați („Hanul Voievozilor”, amplasat la extremitatea nord-estică a Horodnicului de Sus, pe marginea DN2E, către Voitinel) i-am găsit la lucru împrăștiați în perimetrul care aparține pensiunii.
Perimetru generos, pentru că, așa cum am aflat de la proprietari (familia Lia și Adrian Popescu, un cuplu alcătuit dintr-o bănățeancă și un bucovinean revenit la matcă), terenul aferent hanului (teren pe care s-au plantat 22.000 de pomi, unde se va amenaja un parc zoologic) ocupă o suprafață de 16 hectare.
Un perimetru mărginit la un capăt de câțiva pini seculari din vremea împărătesei Maria Tereza, când stâlpii cu pajura Habsburgilor marcau frontierele Bucovinei, întins până în apropiere de Voitinel.
La marginea iazului, lângă căpițele de fân și în alveolele umbrite ale hanului
Așa cum ne-a spus prof. Ioan Bodnar, consilier la Prefectura Județului Suceava, vicepreședinte al Uniunii Ucrainenilor din România (UUR) și președintele UUR – Ținutul Bucovina, care este inițiatorul și principalul organizator al acestei tabere care a ajuns la cea de-a IV-a ediție, fiecare participant trebuie să realizeze câte cinci lucrări (picturi în ulei, culori acrylice sau acuarele), lucrări care se vor adăuga colecției UUR – Ținutul Bucovina, sporind patrimoniul cultural al acesteia.
Așa că, utilizând materialele de lucru puse la dispoziție de organizatori (pânze întinse pe șasiu, vopsele, pensule), artiștii s-au așternut la lucru fie pe marginea iazului din fața hanului, lângă căpițele de fân răspândite în jur, fie, la umbră, în alveolele arhitectonice ale construcției.
„Veterani” și noi veniți
Dintre artiștii prezenți, unii, precum cehul Roman Kharevsky sau bulgăroaica Emilia Boiadjieva, sunt „veterani”, n-au venit pentru prima oară în Bucovina și nici în această tabără, întrucât au participat și la ediția precedentă.
Un alt artist bulgar, Iulyan Peev, care a călcat pentru prima dată pe pământ bucovinean sărbătorindu-și onomastica, de Sf. Ilie, la Horodnic, se simte de-acum „ca acasă”.
Tot pentru prima oară în România și-n Bucovina se află și pictorul rus Alexandr Zintchenko (realizatorul unor lucrări foarte apreciate de colegii din tabără), care a mărturisit că peisajul este cu totul diferit față de cel din locurile sale natale.
Singurul pictor din lume care pictează oameni de zăpadă negri
Pictorul vasluian Costică Onuță, unul din promotorii artei naive din România, care lucra într-una din alveolele pensiunii, își terminase deja „norma” de lucrări. Între ele, un tablou de iarnă, chiar dacă era caniculă, pentru că, așa cum mi-a spus el, a avut acum o idee pe care a ținut neapărat s-o transpună pe pânză.
Într-un peisaj rural hibernal nocturn, pentru a se detașa de fondul alb al zăpezii, oamenii de zăpadă sunt…negri ca tăciunele.
„Cred că sunt singurul pictor din lume care pictează oameni de zăpadă negri”, spune el, arborând un zâmbet mucalit.
Costică Onuță se pregătește deja pentru o toamnă încărcată de evenimente: în octombrie va fi prezent la Muzeul de Artă Naivă de la Pitești, iar în noiembrie va participa, în capitală, la Bienala Internațională de Artă Naivă.
„Am pictat Biserica Arbore după fotografii și mă simțeam un mincinos”
Pictorul Eugen Sandu Raportoru, care reprezintă în evantaiul multietnic al taberei minoritatea romă, se află tot pentru prima dată în Bucovina.
Lucrările sale (tablouri cu case cu acoperișuri prelungi, sau cu flori) erau aliniate pe terasa de interior a hanului.
„Sunt foarte bucuros că mă aflu acum aici”, mi-a mărturisit el spunând:
„Am pictat, cu ani în urmă, Biserica Arbore după fotografii și mă simțeam un mincinos. Acum am văzut-o cu ochii mei”.
Apreciază tabăra ca fiind „un schimb de experiență multicultural”.
„Mereu ai ceva de învățat – spune el – și nu trebuie să fii cu nasul pe sus, e bine să te lași și influențat puțin de ceilalți!”.
„Totul este ca la carte”
Suceveanul Iulian Dziubinski, reprezentant al etniei polone, a subliniat că în tabără „se muncește serios”.
„O asemenea tabără este binevenită – precizează el – pentru că avem prilejul să cunoaștem oameni, idei, tehnici de lucru noi, ca să nu mai spun că oferă un prilej benefic de socializare”.
Cât despre organizare, Iulian Dziubinski a ținut să spună că „totul este ca la carte”.
„E un lucru demn de apreciat că se fac asemenea tabere. Nu-i ușor să organizezi astfel de acțiuni, cu participare internațională, iar meritul lui Ioan Bodnar este deosebit. Are o experiență în organizare care poate constitui un model pentru alții!”.
Tabăra, organizată în intervalul 20 iulie – 1 august a.c., se va încheia cu o expoziție care va fi vernisată, pe 30 iulie, pe terasa interioară a hanului.
Așa cum s-a întâmplat și la edițiile precedente, expoziția va fi apoi itinerată prin mai multe localități din județul Suceava.
Tabără finanțată de Departamentul pentru Relații Interetnice, susținută și sprijinită financiar de Uniunea Ucrainenilor din România
La ediția din acest an a Taberei Internaționale de Pictură „Bucovina, trecut, prezent și viitor”, pentru care s-a obținut finanțare printr-un proiect înaintat Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, proiect sprijinit și susținut financiar de Uniunea Ucrainenilor din România, participă 14 creatori.
Celor șapte artiști din România (din care trei sunt reprezentanți ai unor minorități etnice) – Ioan Bodnar (ucrainean), Eugen Sandu Raportoru (rom), Iulian Dziubinski (polonez), Maria Falie, Costică Onuță, Radu Bercea și Nicoleta Zagura, li s-au alăturat șapte invitații străini, artiștii plastici Emilia Boiadjieva și Iulyan Peev (Bulgaria), Roman Kharevsky (Cehia), Irena Gayatri Horvat (Croația), Alexandr Zintchenko (Federația Rusă), Lojze Kalinsek (Slovenia) și Petru Asimionesi (Ucraina).
