Organizatorii și partenerii care derulează proiectul “Arta, un limbaj comun între două culturi” (Complexul Muzeal Bucovina, Consiliul Județean Suceava și Muzeul de Artă Cernăuți), proiect în cadrul căruia se desfășoară, în intervalul 22 aprilie – 6 mai a.c., tabăra de creație plastică de la Sucevița, au invitat miercuri jurnaliștii la o conferință de presă, prilejuindu-le totodată o întâlnire cu artiștii participanți. Cu finanțare PHARE
Tabăra de creație (care constituie principala acțiune a proiectului, cu valoarea de 59.000 euro, finanțat de Uniunea Europeană prin programul PHARE) antrenează un număr de 30 de artiști plastici profesioniști, 15 din România (din perimetrul bucovinean, sau cu origini în Bucovina) și tot atâția din Ucraina, din regiunea vecină Cernăuți.
Dacă la conferința de presă (organizată în spațiul de cazare – Pensiunea „Lina” din Sucevița), la care-au participat deopotrivă membrii celor două echipe de proiect (română și ucraineană) precum și artiștii implicați în această acțiune transfrontalieră, s-au prezentat activitățile și obiectivele proiectului, discuțiile private, care s-au legat ulterior, au fost în măsură să contureze mult mai bine cadrul și climatul de conviețuire și de creație.
“Frânturi de limbă” și lucru în “plein air” sau în “atelierul” din cameră
Cazați în camere separate în pensiunea amplasată într-un decor mirific, artiștii, care, așa cum îmi spunea unul dintre ei, s-au înțeles perfect din „frânturi de limbă” (în care-amestecau, precum culorile pe paletă, româna și ucraineana cu rusa, engleza, germana și franceza), beneficiind de un program lejer, au lucrat fie în „plein air” (în aer liber), fie în atelierele amenajate ad-hoc în camerele lor, unde s-au desfășurat pe șevalet, pe pat sau pe mesele pe care le-au avut la dispoziție.
Dacă decanul de vârstă al taberei, artistul plastic Ilie Boca (băcăuan de câteva decenii, dar cu origine bucovineană, în Botoșana) a fost nevoit să cumpănească și să opteze pentru Sucevița între alte câteva tabere la care a fost invitat, suceveanca Eugenia Goraș mi-a mărturisit, cu emoție, că aceasta este prima tabără la care participă după… 30 de ani.
Sucevița în lucrările lui Ion Grigore, Traian Postolache și Marin Gherasim
Și dacă pe maestrul Ion Grigore l-am surprins pictând în balconul camerei sale de la parter, primul artist căruia i-am călcat pragul a fost rădăuțeanul Traian Postolache, care, rămas fidel motivelor simbolice, dar inspirat de pictura murală a Suceviței, construia complicate compoziții renascentiste cu patină de frescă.
Însoțit de el am bătut la ușa camerei maestrului Marin Gherasim (titular, ca și Ilie Boca, al Marelui Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici din România), care ne-a întâmpinat cu bunăvoință.
Odată cu o lucrare-triptic, realizată în culori de ulei, ne-a arătat o serie de schițe cu case și acareturi cu specific bucovinean, pe care și-a propus să le “exploateze” plastic, ceva mai târziu, în propriul său atelier.
Reacții artistice afective la motivele zonei
L-am vizitat apoi pe pictorul Costin Neamțu. Cu două expoziții în pregătire, una programată pe data de 13 mai, la „Căminul Artei”, și alta în august, la “Galeria artelor” din București (unde va expune pasteluri și acuarele cu „dominantă figurativă”), Costin Neamțu (care lucrează în paralel figurativ și abstract, dar, așa cum a ținut să sublinieze, fără să le amestece), a „reacționat afectiv” la motivele zonei, vizând atât peisajul, cât și ctitoria mănăstirească a Movileștilor.
Ctitorie către care-a privit și Veronica Gridinoc pentru a-și realiza (în prezența tăcută și somnolentă a motanului său, Ciupi, de care nu s-a putut despărți nici în tabără) acuarelele, dar și o lucrare în culori de ulei intitulată “Îngerul nopții”.
“Asigurarea” lui BOX și acuratețea cromatică din lucrările lui Igor Yuriev
Constantin Ungureanu BOX a executat o suită de desene nervoase, în sangvină sau pastel sepia, cu aceleași case bucovinene care constituie „motivul statornic” al zonei.
Box însă s-a “asigurat”…domestic, întrucât două din pânzele pictate în culori de ulei au fost intitulate (după numele soției și muzei sale) „Aurora bucovineană” și „Aurora liturgică”.
O parte dintre lucrări vor putea fi văzute în expoziția cu lansare de carte (un poem dramatic cu titlul „Acatistul frunzei”), pe care o pregătește pentru cea de-a treia decadă a lunii mai.
Pe culoarul de la etaj l-am surprins pe artistul ucrainean Igor Yuriev, care-și aliniase pânzele la uscat, de-a lungul peretelui. Culori de ulei așternute cu acuratețe, cu pensula lată, cu transparențe de acuarelă.
“Salutări din Sucevița”
Pictorii ucraineni erau plecați aproape toți să lucreze în aer liber.
Am găsit-o însă în atelier și m-am bucurat de revedere, pentru că am cunoscut-o cu câțiva ani în urmă la Cernăuți, pe Irina Kalenyk.
Avea pe șevalet o lucrare în care a creat un arc peste timp, suprapunând două personaje (un cuplu în haine de epocă, realizat după o veche carte poștală din perioada Bucovinei habsburgice, pe care scria, în limba germană, “Salutări din Sucevița”) peste peisajul pe care-l vedea din balconul camerei.
O colegă de-a sa, Svitlana Shevchenko (specializată, așa cum am văzut în CV, în cusătură artistică, design vestimentar, grafică de carte și producție poligrafică) a desenat numai flori, flori de câmp și flori de grădină din Sucevița.
“Condițiile sunt ireproșabile, iar noi ne înțelegem perfect”
În balconul unei alte camere, echipat cu halat de doc (precum călăfătuitorii barcazurilor cu care se întâlnește când merge în deltă) și cu părul strâns în bandană, Corneliu Tincu lucra așezat pe “capra” lui (o bancă prevăzută la un capăt cu șevalet) meșterită special.
Mi-a expus scurt părerea sa despre tabără: “Este una din cel mai bine organizate tabere la care-am participat până acum. Condițiile sunt ireproșabile, cazarea, masa, materialele de lucru sunt foarte bune, iar noi ne înțelegem perfect”.
Eugenia Goraș, care – așa cum scriam la începutul acestor rânduri – a avut, după câteva decenii, bucuria de a fi invitată să participe la o tabără, a spus că pentru ea întâlnirea cu colegii, într-un astfel de cadru, îi provoacă stări speciale.
“Pentru mine – a mărturisit ea – este într-adevăr un lucru minunat, o adevărată lecție de comunicare”.
30 de artiști plastici profesioniști din România și Ucraina Timpul nu mi-a permis să mă-ntâlnesc și să stau de vorbă cu toți cei 30 de artiștii din tabără.
Cu acest regret, se cuvine însă să-i nominalizez pe toți.
În ordine alfabetică, cei 15 artiști plastici români sunt: Gabrel Baban, Ilie Boca, Cătălin Alexandru Chifan, Marin Gherasim, Eugenia Goraș, Veronica Gridinoc, Ion Grigore, Victor Hreniuc, Costin Neamțu, Traian Postolache, Anghel-Vasile Siminiuc, Liviu Suhar, Corneliu Tincu, Constantin Ungureanu BOX, Dany Madlen Zărnescu.
Colegii lor ucraineni sunt următorii: Liudmyla Bogdan, Oleksandr Harmyder, Andrii Holomeniuk, Valerii Hnatiuk, Yurii Hushkevich, Irina Kalenyk, Yurii Kyryliuk, Volodymyr Krasnov, Oleksandr Litvinov, Pavlo Pushkariov, Maryna Rybachuk, Svitlana Shevchenko, Volodymyr Teutu, Igor Yuriev, Anatolii Zhytariuk.
Catalog în 1.200 de exemplare și două expoziții, la Suceava și Cernăuți Cele două echipe de proiect sunt, de partea română: Carmen Bădăluță – manager proiect, Susana Cosovan – asistent manager, Elena Novac – responsabil financiar, Iuliana Roșca – responsabil comunicare, relații publice, Doina Creangă și Irina Țibulcă – responsabili elaborare catalog tabără creație, Ovidiu Ambrozie Bortă – responsabil organizare tabără.
Echipa de partea ucraineană: Inna Kitsul (director Muzeul de Artă Cernăuți), Valentina Lyubkivska (Șef Secție Artă) și Olena Guzhva (director adjunct) – consultant proiect.
Câte trei lucrări, create de fiecare artist participant, vor intra în colecția de artă contemporană a Complexului Muzeal Bucovina.
Catalogul taberei (în limbile română, ucraineană și engleză) va fi editat în 1.200 de exemplare, iar lucrările vor fi prezentate în două expoziții organizate la Suceava și Cernăuți.
