Cea de-a VI-a ediție a Taberei de creație de la Păltinoasa, tabără organizată din inițiativa meșterului cioplitor Toader Ignătescu, care se desfășoară în intervalul 12 – 18 iulie a.c. sub egida și cu susținerea Asociației Meșterilor Populari din Moldova – Iași și a Asociației ART – Meșteșugurile Prutului, reunește un număr de 12 creatori din România și din Republica Moldova.
O mare familie, care creează și se autogospodărește
Tabăra, instalată pe malul pârâului Bucovăț (pe partea dreaptă a drumului care duce către Cacica), având ca bază de cazare cabana meșterului popular Toader Ignătescu, este, în cel de-al șaselea an de existență, un exemplu de continuitate creativă în perimetrul bucovinean.
Nucleului inițial, constituit din câțiva meșteri populari care au dobândit deja statutul de veterani ai acestei tabere, i se adaugă, cu fiecare ediție, noi creatori, care îmbogățesc și diversifică paleta meșteșugurilor.
Cioplitori și sculptori în lemn, împletitori din fibre vegetale, creatori de podoabe din mărgele, pictori iconari și artizani originali alcătuiesc împreună o mare familie care creează și se autogospodărește pe parcursul unei întregi săptămâni.
Jilțul lui Toader
Cei mai numeroși sunt cioplitorii în lemn, care, în afară de lucrările pe care le realizează individual, lucrează și în echipă.
Alături de Toader Ignătescu, din echipa de cioplitori fac parte meșterii basarabeni Vitalie Grumeza și Ștefan Ciumașu, precum și fălticeneanul Nucu Bența.
Dacă Toader Ignătescu rămâne fidel măștilor și figurinelor satirice cioplite din lemn (care l-au făcut cunoscut în zonă), Vitalie Grumeza execută diverse piese de mobilier rustic (mese, bănci, blidare), iar Ștefan Ciumașu (care, la una din edițiile anterioare, a cioplit în lemn chipul gazdei) realizează diverse obiecte utilitare (funduri, tipsii, coveți, căușe, etc.).
Nucu Bența, cu drujba și cu dalta, s-a apucat să facă un jilț (“Jilțul lui Toader”), dintr-o singură bucată, dintr-un trunchi gros de brad secular.
„Meșteșugul vreme cere, nu se-nvață din vedere”
Silvia Cozmîncă, președintele Asociației ART – Meșteșugurile Prutului, care este unul din veteranii taberei, face împletituri din fibre vegetale (iută, cânepă, bumbac…), panouri utilitare și decorative în care combină fibrele naturale cu baghete și mărgele din lemn și mici piese de ceramică pictată.
Asociația, pe care o conduce sub deviza „Meșteșugul vreme cere, nu se-nvață din vedere”, a încheiat recent un proiect în comuna ieșeană Aroneanu, în care mai mulți copiii au învățat patru meșteșuguri tradiționale (confecționare podoabe din mărgele, împletituri din răchită, împletituri din sfoară și pictură icoane pe sticlă), mici “calfe” pentru atelierele lucrative care se vor constitui pe lângă Biserica Sf. Nicolae ctitorită de Aron Vodă, în scopul atragerii turiștilor în zonă. Un alt proiect, intitulat “Vara în căsuță”, se derulează cu grădinița privată “Căsuța Zânelor”.
Inele din mărgele și povești pictate pe linguri de lemn
Cel mai tânăr participant al taberei este nepoțica Silviei Cozmîncă, Smaranda (elevă în clasa a III-a), care lucrează la gherghef și modelează figurine din lut. Basarabeanca Galina Grumeza (care, ca și soțul său, este profesor de educație tehnologică) practică meșteșugul țesutului, iar Natalia Cangea face împletituri din papură și pănuși de porumb, pe care le decorează ingenios cu castane sau cu talaj.
Suceveanca Elena Gheorghian înșiruie cu îndemânare pe fire de nylon mărgele multicolore, realizând diverse piese de podoabă (coliere, brățări și – în premieră în această tabără – inele din mărgele), iar ieșeanca Valentina Acasandrei (pictor de biserici, dar și de mici scene religioase pictate pe ouă) și-a ales de data aceasta ca suport pentru pictură lingurile din lemn. Pe lingurile special cioplite, cu cozile mai late, pictează cu culori acrylice scene din poveștile și amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă.
Icoane cu foiță de aur și bucate tradiționale
Artistul plastic botoșănean Liviu Șoptelea pictează icoane pe lemn, cu fundal din foiță de aur. După dipticul de dimensiuni mari (180 x 40 cm), pe care l-a prezentat, în luna mai a.c., în expoziția colectivă cu genericul “Tristele și Ponticele”, de la Universitatea “Ovidius” din Constanța, și după instalația foto-video (realizată din…discuri de vinil), expusă la începutul acestei luni, se concentrează acum pe suprafețele mai mici ale icoanelor realizate în manieră bizantină.
A rămas, pentru finalul acestor rânduri, maistrul bucătar Ana Ciumașu (bibliotecar la Universitatea de Educație Fizică și Sport din Chișinău), care, în ton cu specificul taberei, pregătește bucate tradiționale, de la borșul de zarzavat cu varză dres cu smântână, la tocănița de ciuperci, hrișcă cu piftele, fasole cu costiță și pilaf găgăuz, până la plăcinte cu poale-n brâu.
“Diplomă de vrednicie”
Tabăra, păzită de câțiva căței fără nume (cu excepția lui…Bursucel), este la ediția din acest an, după aprecierea lui Toader Ignătescu, “poate cea mai bună de până acum”.
Sâmbătă, 17 iulie a.c., se va face bilanțul acestei ediții și va avea loc înmânarea diplomelor de participare. Cineva mi-a șoptit, la plecare (înainte ca micuța Smaranda să anunțe că va avea loc…o licitație de nume pentru căței), că amfitrionul Toader Ignătescu va primi, din partea Asociației ART – Meșteșugurile Prutului, o “Diplomă de vrednicie”, pentru tenacitatea cu care, de șase ani, reușește să organizeze această tabără.
