Cea de-a VII-a ediție a Taberei de creație de la Păltinoasa, tabără organizată din inițiativa meșterului cioplitor Toader Ignătescu, care se desfășoară în intervalul 11 – 17 iulie a.c. sub egida și cu susținerea Asociației Meșterilor Populari din Moldova – Iași și a Asociației ART – Meșteșugurile Prutului, reunește în acest an un număr de 16 artizani și meșteri populari din România și din Republica Moldova.
Veterani și participanți noi, care diversifică paleta meșteșugurilor
Tabăra, instalată la intrarea în Păltinoasa, pe malul pârâului Bucovăț, în casa de vacanță a familiei Ignătescu, are în acest an, alături de meșterii care fac parte din nucleul de veterani (care au participat și la edițiile anterioare), participanți noi, care diversifică totodată paleta meșteșugurilor practicate.
Colectivul, așa cum ne-a spus meșterul cioplitor Toader Ignătescu, este alcătuit din meșterii lemnari basarabeni Grigore Posternac, Vitalie Grumeza, Ștefan Ciumașu, ieșeanul Gheorghe Durac și nemțeanul Vasile Neamțu, din tapiserele, cusătoresele și împletitoarele Silvia Cozmâncă, din Iași, Silvia Posternac și Galina Grumeza, din Republica Moldova, confecționera de podoabe populare Elena Gheorghian, din Suceava, pictorul iconar Liviu Șoptelea din Botoșani, ceramiștii basarabeni Iurie și Lia Cucuietu, precum și două june creatoare, Florinela Alucăi, din Neamț (pictură naivă) și Smaranda Cozmâncă, din Iași (împletituri din fibre vegetale), cărora li se adaugă specialista în bucate tradiționale Anișoara Ciumașu, din Republica Moldova.
Surcele și rumeguș, lut frământat, imitație de vitraliu
Dacă meșterii cioplitori au umplut deja ograda cu surcele și rumeguș, fie că fac mobilier rustic (Vitalie Grumeza, Grigore Posternac, Vasile Neamțu), piese sculptate, măști, figurine sau diverse scene cioplite în basorelief (Gheorghe Durac, Ștefan Ciumașu, Toader Ignătescu), retrași mai la umbră, meșterul olar Iurie Cucuietu și fiica sa Lia frământă și modelează lutul.
Iurie execută manual un vas bogat decorat cu elemente viticole, vas care va fi ars într-un cuptor de la Marginea și va decora apoi casa de vacanță a familiei Ignătescu.
Lia (elevă în clasa a XII-a la Liceul „Mihai Eminescu” din orașul basarabean Drochia) modelează din argilă o figură umană.
Așezat la o masă sub copertina de la intrarea în cabană, pictorul Liviu Șoptelea (care, cu câtva zile în urmă, și-a luat licența în Pedagogia artelor plastice la Universitatea „Ovidius” din Constanța) realizează pe sticlă, cu pastă de contur de argint și culori transparente, o imitație de vitraliu.
Un balansoar „din strâmbături”, pictură naivă, împletituri din fibre vegetale
Florinela Alucăi (nepoata meșterului nemțean Vasile Neamțu, care a ridicat în mijlocul tăpșanului înverzit un balansoar din lemn de brad și stejar, „din strâmbături”, cum spune el) pictează cu culori de apă pe lemn, în manieră naivă, o scenă din „Amintirile” lui Ion Creangă („La scăldat”).
Silvia Cozmâncă a adunat în jurul său tapiserele, împletitoarele și croșetătoarele și, ca la clăcile țărănești, lucrează și sporovăiesc între ele.
Președinta Asociației ART – Meșteșugurile Prutului (asociație care susține financiar de trei ani tabăra de la Păltinoasa), Silvia Cozmâncă (mereu cu ochii la cum lucrează nepoata Smaranda, „ucenica permanentă”, cum spune ea) a început lucrul la un panou împletit din fibre vegetale, o lucrare cu dimensiunile 100 x 50 cm, care va decora o cramă ieșeană. În paralel, împletește și câteva măști, între care una de „mâță”.
„O emblemă pentru Păltinoasa”, colierul din lada bunicii, ciorbă de zarzavat și iahnie de fasole
Basarabeanca Galina Grumeza lucrează la o tapiserie care ar putea fi „o emblemă pentru Păltinoasa”. Tapiseria, cu motive ornamentale geometrice realizate în culorile specifice civilizației Cucuteni (maro, oranj, galben), conține central, cu litere mari, numele comunei.
Elena Gheorghian, care face podoabe din mărgele, are în lucru un colier pe care-l execută după un model descoperit într-o veche ladă de zestre din casa bunicii.
Trebuie să spunem că meșterii se autogospodăresc în această tabără.
Cu alte cuvinte, trebuie să-și gătească mâncarea, iar cea care se ocupă de acest lucru este specialista în bucate tradiționale Anișoara Ciumașu.
Meniul zilei de miercuri a fost, la prânz, ciorbă de zarzavat și iahnie de fasole, iar pentru cină bucătăreasa echipei de meșteri a pregătit o tocăniță de pipote cu ficat de pasăre.
Meșterul cel mai alintat și petrecerea festivă de sâmbătă
Soțul Anișoarei, meșterul lemnar Ștefan Ciumașu, râde. Lucrează pe verandă la o miniaturală canoe din lemn de cireș, răsfoind din când în când schițele preliminare.
Râde pentru că are de ce. „Sunt cel mai alintat dintre toți cei de aici”, spune el. „Am venit, ca președintele de stat, cu bucătăreasa personală după mine”.
Toader Ignătescu, care, atunci când nu are treburi organizatorice, pune mâna pe bardă și pe daltă și mai cioplește câte o mască sau o lighioană ciudată din cioatele adunate sub peretele cabanei, spune că tabăra se va încheia sâmbătă cu o petrecere festivă.
Anișoara Ciumașu mi-a și destăinuit ce va pune pe masă: friptură de curcan la ceaun, șnițele din piept de pasăre și pilaf.
