Cea de-a VIII-a ediție a Taberei de creație a meșterilor populari de la Păltinoasa, tabără care se desfășoară în intervalul 16 – 22 iulie a.c. sub egida și cu susținerea Asociației „ART – Meșteșugurile Prutului” Iași și a Asociației “Eudemus” Suceava, reunește un număr de 15 creatori din România și din Republica Moldova.
Un exemplu de tenacitate și continuitate creativă în perimetrul bucovinean
Tabăra, organizată la casa de vacanță a meșterului cioplitor bucovinean Toader Ignătescu, inițiatorul și gazda acestei comunități creative instalată la intrarea în localitatea Păltinoasa, pe malul pârâului Bucovăț, are un colectiv constituit din câțiva meșteri populari care au statutul de veterani (întrucât au participat și la edițiile anterioare), cărora li s-au alăturat câteva nume noi, participanți care îmbogățesc și diversifică paleta meșteșugurilor practicate.
Organizată de la prima ediție cu fonduri exclusiv private, fără implicarea și susținerea unor instituții culturale bugetare, tabăra de la Păltinoasa constituie un exemplu de tenacitate și continuitate creativă în perimetrul bucovinean.
Este o demonstrație că o idee, o dorință sinceră necircumscrisă vreunui plan de activități întocmit pe baza unui buget, se poate împlini dacă cei care colaborează și se străduiesc să o pună în practică își conjugă eforturile armonios și găsesc împreună soluții viabile pentru toate problemele.
Meșteri populari și artizani din România și Republica Moldova
Anul acesta, în raiul înverzit de pe malul pârâului Bucovăț, alături de amfitrionul Toader Ignătescu au venit meșterii basarabeni Natalia Cangea, Vitalie și Galina Grumeza, Ștefan și Anișoara Ciumașu, precum și meșterii și artizanii Silvia Cozmâncă (președinta Asociației „ART – Meșteșugurile Prutului” Iași), împreună cu nepoata sa Smaranda, Costel Iftinchi (Iași), Dan Horgan și soția sa Ivona (Bârlad, jud. Vaslui), Liviu Șoptelea (Botoșani) și sucevenii Augustin Ionce (președintele Asociației „Eudemus”), Nicolae Gheorghian și Bolek Majerik.
În jurul acestora s-a constituit (cu frecvență facultativă) și o „grupă mică” de ucenici, alcătuită din copiii Felicia și Bianca Drob, din Păltinoasa, și Caterina și Anastasia Luca, din Iași.
Meșterii lemnului
Dacă meșterii cioplitori Vitalie Grumeza și Ștefan Ciumașu, împreună cu Toader Ignatescu, au început lucrul pe malul pârâului, dincolo de puntea pe care se ajunge la casa de vacanță, la confecționarea un leagăn din lemn, sculptorii Costel Iftinchi (autorul enciclopediei „50 de ani de artă naivă în România”) și Bolek Majerik, instalați în poiana taberei, „dezveleau” cu dalta chipuri omenești din trunchiuri de stejar.
În apropierea acestora, un alt meșter al lemnului, Nicolaie Gheorghian, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, vegheat de cățelușa sa Negruța, lucra cu finețe chirurgicală (cu dălți al căror tăiș au lățimea cuprinsă între 1 și 4 mm), sculptând într-o plăcuță din lemn de păr, o piesă miniaturală cu tematică religioasă.
Icoanele, engolpioanele și medalioanele miniaturale ale lui Nicolae Gheorghian, realizate din esențe de lemn meridional (chiparos, abanos sau măslin) vor ajunge în a doua jumătate a lunii august la Muntele Athos, unde vor fi înnobilate prin montarea în „cămăși” ornamentale de aur, argint sau sidef și se vor vinde cu sute de euro.
Meșterii iconari
Până a ajunge în „sectorul” feminin al taberei, l-am surprins pe pictorul botoșănean Liviu Șoptelea lucrând la o icoană pe suport de lemn, cariat de vreme, care-i va conferi icoanei aspectul unei piese recuperate din vechime.
Pe suprafața grunduită a scândurii mâncate de timp, conturul unui chip de sfânt primea primul strat de culoare (tempera amestecată cu gălbenuș de ou și oțet), din cele șapte care vor fi așternute pentru a face ca privirea din ochii arhanghelului să strălucească precum foița de aur cu care va fi înnobilată lucrarea.
În cele câteva zile petrecute în tabăra de la Păltinoasa, Liviu Șoptelea lucrează și peisaje în ulei pe pânză.
La răcoare, în interiorul casei, Dan Horgan pictează o icoană pe sticlă. Reproduce o icoană țărănească veche, căreia i-a trasat desenul cu tuș și se pregătește s-o coloreze cu culori de ulei. Dan Horgan, care are preocupări largi în domeniul artei tradiționale, este unul dintre puținii meșteri care realizează icoane de vatră, incizate în lemn, piese cu care a fost prezent cu o săptămână în urmă la Târgul meșteșugarilor de la Gura Humorului.
Împletituri din fibre vegetale, păpuși din pănuși și „Pomul vieții” în culorile Bucovinei
Într-unul din cerdacele casei de vacanță funcționează sectorul feminin al comunității creative. Silvia Cozmâncă, președinta Asociației „ART – Meșteșugurile Prutului” Iași, unul dintre finanțatorii și participanții constanți ai acestei tabere, realizează împletituri din fibre vegetale, piese decorative în care combină fibrele naturale cu baghete și mărgele din lemn sau ceramică.
Nepoata sa, Smaranda, care este deja o meșteriță formată, a renunțat la altă tabără pentru a veni la Păltinoasa împreună cu bunica ei. Are ce învăța și-și concentrează atenția atât spre păpușile făcute din pănuși de porumb de Natalia Cangea, cât și spre ghergheful pe care, prin fiecare fir de lână adăugat, Galina Grumeza face să crească „Pomul vieții”. „Pomul vieții”, o tapiserie realizată cu culorile Bucovinei, negru, cafeniu și oranj, culori pe care le folosește și micuța ucenică, Felicia, care face un „covoraș în carouri”, din care va confecționa apoi o trăistuță.
O echipă sudată, în care fiecare membru își știe locul și treaba pe care trebuie să o facă
Și dacă la prima privire credeam că i-am surprins pe toți participanții taberei, dinspre bucătărie venea adierea unor mirosuri ademenitoare, care m-a făcut să mă îndrept într-acolo. Anișoara Ciumașu (bibliotecară la Universitatea de Educație Fizică și Sport din Chișinău), care și la edițiile anterioare s-a ocupat de prepararea bucatelor după rețete tradiționale (de la ciorbele cu carne și zarzavat drese cu smântână, la pilaful găgăuz, tocanele, chiftelele și plăcintele cu poale-n brâu) trebăluia de zor pentru a pregăti masa pentru întreaga echipă.
A fost mai norocoasă de această dată, întrucât i s-a alăturat și bârlădeanca Ivona Horgan, care s-a bucurat de prețuirea meșterilor chiar de la primul borș cu perișoare pe care l-a făcut.
Cu asemenea componență, cu o astfel de echipă sudată, în care fiecare membru își știe locul și treaba pe care trebuie să o facă, tabăra de la Păltinoasa este de fiecare dată o împlinire, care se soldează cu rezultate frumoase și cu satisfacțiile participanților.
