Integrarea romilor este una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă România și, în ciuda faptului că în acest scop s-au cheltuit sute de milioane de euro, rezultatele nu se văd. Comunitățile de romi sunt în continuare la marginea societății, majoritatea le respinge, se confruntă în continuare cu abandonul școlar, infracționalitatea și sărăcia.
Raportul de evaluare a programelor naționale finanțate de Uniunea Europeană pentru incluziunea romilor, publicat de Mariea Ionescu și Simona Maria Stănescu în 2014, după o analiză a politicilor publice pentru romi, arată că în perioada 1997-2011 suma totală alocată pentru romi a fost de 313,465 milioane de euro. Din acești bani, la Suceava a ajuns aproximativ jumătate de milion de euro, dar o cifră exactă a sumelor cheltuite este greu de precizat. Și mai greu de cuantificat sunt rezultatele concrete ale acestor investiții.
Mai puțin de 100 de copii și tineri romi din Suceava au beneficiat de bursele pentru romi, cu un buget național de cinci milioane euro
Datele ultimului recensământ al populației, din 2011, arată că în județul Suceava trăiesc 12.100 de romi. În mod real, potrivit Alinei Stan, consilier pe probleme de romi la Instituția Prefectului de Suceava, numărul lor ar fi mai mult decât dublu: 25.000. Cele mai mari comunități sunt, în ordine, la Mironu, Gulia, Pătrăuți și Voitinel. Comparativ cu situația din țară, Suceava este un județ cu procent mic de romi: 1,9 % calculat după recensământul oficial, față de 8,8 % în județul Mureș, dar mai mult față de 1,1 % în județul Botoșani. Probabil din acest motiv nici nu s-a bucurat de foarte mare atenție din partea Guvernului și a ONG-urilor care și-au fixat ca țintă accesarea proiectelor care vizează îmbunătățirea situației romilor. Din 2006 până în 2013 în județul nostru s-au derulat 15 proiecte destinate romilor. Patru dintre acestea au vizat lucruri concrete, precum extinderea rețelei de apă și canalizare, pietruirea drumurilor de acces sau asistența medicală și susținerea financiară a copiilor în școli. Investiții în rețeaua de apă și canalizare pentru un cartier majoritar cu romi a avut Primăria Gura Humorului, în valoare de 208.294 de euro, Primăria Burla a pietruit un drum și a făcut educație sanitară de 78.370 de euro, Primăria Pătrăuți, în parteneriat cu Asociația Phico Romano, a cheltuit 30.000 de lei pentru căi de acces și formarea de mediatori sanitari, iar Primăria Dolhasca, în parteneriat cu grupul de inițiativă Speranța, Direcția de Sănătate Publică și Agenția de Dezvoltare Comunitară Inter-Activă Botoșani a derulat două proiecte în domeniul sănătății, unul în valoare de 41.288 de euro și altul pentru achiziția unei unități mobile, cu servicii medicale pentru romi, în valoare de 34.432,91 de euro. Tot în asistență medicală, Asociația Sukar Rromano a avut un proiect de 40.662 de lei, concretizat în 300 de analize medicale.
În ceea ce privește educația școlară, merită menționate proiectele care au adus burse pentru elevi și studenți și meditații la limba română și matematică pentru copii cu potențial de studiu, aflați în situație de risc de abandon școlar. Din județul nostru au beneficiat de aceste programe 14 copii de liceu, 48 de copii din clasele VII-VIII și aproximativ 50 de studenți de etnie romă. Bursele pentru elevi au fost de 1,8 milioane de lei vechi lunar, timp de doi ani, și au fost condiționate de progresul școlar față de media generală a anului precedent. Proiectul a fost derulat la nivel național de Roma Education și a avut un buget total de cinci milioane de euro.
La capitolul formare a mediatorilor sanitari și școlari, la această oră în Suceava sunt activi cinci mediatori școlari și cinci sanitari, deși calificați sunt 20.
Acestea au fost programele și proiectele în urma cărora se vede ceva. S-au cheltuit, însă, o grămadă de bani, și pentru alt gen de activități.
Zeci de milioane de euro s-au dus pe „dezvoltarea personală” și formarea profesională a romilor
De exemplu, Societatea Doamnelor Bucovinene a derulat, în parteneriat cu Asociatia Phico Romano, în 2006, proiectul „Femei rome – o șansă pentru viitor”, prin care a vizat „susținerea femeilor de etnie romă în pregătirea profesională, punându-se în același timp accent și pe dezvoltarea lor personală”. Principalele activități au inclus „organizarea de workshop-uri cu membrii comunităților de etnie romă, bărbați și femei, dezvoltarea de instrumente de formare prin realizarea a șase filme didactice, organizarea a trei serii de cursuri de calificare pentru ocupația de «îngrijitoare bătrâni la domiciliu», precum și organizarea unei mese rotunde cu tema «Egalitatea de șanse – o șansă pentru femeia romă»”. Buget proiect: 68.969 de euro, bani nerambursabili proveniți de la Uniunea Europeană și Guvernul României.
Proiectele destinate femeii rome, de genul „Dezvoltarea competențelor/ abilităților în domeniul serviciilor sociale și sprijinirea pentru inserția pe piața muncii a femeilor de etnie romă din județul Suceava”, cu „problematica femeilor rome salariate ca măsură de creștere a incluziunii sociale pe piața muncii pentru grupurile vulnerabile” și “Împuternicirea femeilor aparținând minorităților etnice în sindicate” au beneficiat, în 2011, de o finanțare de 4,5 milioane de euro, iar comunități de romi din județul Suceava au fost incluse în program. La fel ca și în proiectul derulat de fundația Pro Woman, „Incluziunea romilor prin evaluare și consiliere profesională”, cu un buget de 113.330 de euro.
Doi la sută dintre țiganii din Mironu lucrează cu carte de muncă
Dacă evaluăm impactul proiectelor, în cea mai mare comunitate de țigani din județ, cea de la Mironu, iată ce găsim.
Conform primarului din Valea Moldovei, Constantin Moroșan, din cei 4.400 de locuitori ai comunei, 2.200 sunt romi și trăiesc în satul Mironu. Cu excepția a trei persoane, nici unul nu deține teren agricol. Cu carte de muncă lucrează 1,5-2 % dintre ei. „Nu fură”, spune primarul. Muncesc pe unde pot, sezonier. „Aici au fost romi lăutari. Câștigau bani cântând la nunți și la tot felul de evenimente. Acum lumea nu prea mai face nunți cu lăutari și muncesc la câmp, cu ziua. Mai merg la ciuperci, la fructe de pădure, mai pleacă în străinătate… se întrețin ei cumva”, ne spune primarul Moroșan.
Școală mai multă, în comunitatea din Mironu, a făcut un rom care a ajuns ofițer, a urmat Academia Militară: „Pe-acolo a luat-o însă cu băutura, a făcut nu’ș ce prostii și l-au dat afară. A venit înapoi și bea de dimineață până seară. Are 9 copii”. Și 34 de ani. Acum fostul ofițer e în Italia, dar nu ne poate spune nimeni ce face acolo. Alt rom a învățat și a ajuns pădurar la Lucina, doi băieți sunt la seminarul teologic, iar mediatoarea sanitară a plecat în Italia, că se câștigă mai bine decât la Mironu.
Dumitru învață pentru Academia de Poliție și cântă la saxofon la nunți, să aibă bani de școală
În comunitate cunoaștem alt tânăr care vrea să învețe. Dumitru Ilie Marin se pregătește pentru examen la Academia de Poliție. Are 17 ani și este elev în clasa a XII-a la Colegiul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului. Media i-a permis să primească o bursă acordată de școală și mai are doi frați, Mihai și Ionuț, care beneficiază de burse prin proiectul implementat de Roma Education, cu bani europeni. Cei trei frați ne spun că au muncit în vacanțe și, cu banii câștigați, și-au cumpărat un saxofon, o trompetă, o tobă și un acordeon cu care au înjghebat o mică orchestră. Dumitru o zbughește în casă după instrumente și acompaniat de ceilalți doi ne dă o probă de cântat în pridvorul casei.
Un an au urmat cursurile Școlii Populare de Artă de la Suceava, dar suma de cinci milioane de lei vechi pe care ar fi trebuit să o achite fiecare drept taxă și costul transportului săptămânal au însemnat prea mult pentru bugetul familiei. „Noi ne dăm interesul pentru școală, dar părinții nu au posibilități să ne sprijine. Mai cântăm pe la nunți și mai facem un ban”, ne-a spus Dumitru.
Tatăl, Vasile Marin, are 40 de ani și cinci copii. El are opt clase, soția lui are patru. „Lucrez cu ziua ca să-l ajut să meargă la școală (n.r. – pe Dumitru). Car fân, scot barabule, merg la afine, la ciuperci… Vrea să se facă polițist”, spune Vasile cu mândrie. Întreb dacă ar fura, ca să-și ajute copilul să meargă la școală. Îmi răspunde fiul cel mare, Ilie. Mă privește drept în ochi și-mi spune răspicat: „Noi nu furăm. Suntem țigani, însă nu fur nici eu, nici frații mei, nici mama și nici tata. Noi muncim”.
Din păcate, lipsa unei calificări le îngrădește celor mai mulți romi posibilitatea de a lucra. Îi găsim înmeșteșugărit, comerț cu cai, micul comerț, agricultură și construcții, colectarea fierului vechi, comerț cu haine vechi, colectarea de deșeuri și cerșit.
„Suntem țigani cinstiți, noi, aștia din Mironu, nu furăm”
Dănuț Țucă are 53 de ani. Are opt clase și a lucrat toată viața la pădure. O dată, de două ori pe an merge în Italia, la muncă, pe șantier. La fel și fiul lui, Ghiocel, care s-a oprit cu școala la patru clase. „Suntem țigani cinstiți, noi, aștia din Mironu, nu furăm. Muncim de mici și, unde mergem, lăsăm loc de bună ziua”, ne-a declarat Dănuț Țucă. Și-a făcut gospodărie mare, cu banii câștigați în străinătate. Are 11 copii și un venit lunar constant de 700 de lei, din alocații și ajutor social. Școala nu este pe lista lui de priorități, dar nu pentru că nu ar avea respect pentru educație, ci pentru că trebuie bani. În plus, școala din cartier, la care merg copiii romilor, are peste 120 de ani, imobilul este mic, copiii învață în trei schimburi. Iarna învățătorii trebuie să înfunde găurile cu cârpe, ca să nu se piardă bruma de căldură de la focul de lemne. La școala și grădinița nouă, din lipsa banilor s-au sistat lucrările. Grădinița este construită în proporție de 70%, școala are puțin mai mult de fundație. Unde sunt liderii romilor și politicile de integrare destinate acestora? „Îi vedem pe aici înainte de votare și pe la televizor. De problemele noastre se ocupă primarul, la el mergem când avem nevoie de ceva”, rezumă Dănuț Țucă relația cu asociațiile și organizațiile de și pentru romi și Agenția Națională pentru Romi.
Populația romă este una tânără, dar needucată și cu șanse minime pe piața muncii
Din raportul de evaluare a programelor naționale finanțate de Uniunea Europeană pentru incluziunea romilor, publicat de Mariea Ionescu și Simona Maria Stănescu, pe site-ul Agenției Naționale pentru Romi, aflăm că cifra de referință pentru romii din România menționată în documentele programatice ale Consiliului Europei, inclusiv în cele referitoare la programarea fondurilor 2014 – 2020, este de 1.850.000 de persoane, respectiv 8,32 % din populația totală. Raportul arată că, față de populația majoritară, în cazul căreia se înregistrează tendințe de îmbătrânire, romii cu vârsta sub 20 de ani reprezintă 47,33 % din populația lor totală, iar cei cu vârste de peste 30 de ani reprezintă 66,8 %. În concluzie, populația romă este tânără, dar aceleași statistici indică faptul că doi din zece copiii romi nu merg la școală, cel mai frecvent motiv invocat de părinți fiind cel legat de lipsa resurselor financiare, iar aproape jumătate dintre romi nu au absolvit ciclul de învățământ obligatoriu. Prin urmare, aproape jumătate dintre romi nu sunt eligibili pentru cursuri de calificare profesională care să le ofere la absolvire o diplomă recunoscută oficial. Lipsa sau nivelul scăzut de educație contribuie decisiv la reducerea șanselor tinerilor romi pe piața muncii și pentru obținerea unui loc de muncă bine plătit.
Toate aceste elemente accentuează tendința de segregare și ghetoizare care se manifestă din ce în ce mai mult în ultimii ani. Fie că vorbim despre Mironu, fie că vorbim despre Pătrăuți, Gulia sau Voitinel, realitatea arată că așezările romilor sunt izolate, în marea lor majoritate în zonele periferice ale localităților, în comunități compacte. Marginalizațide majoritate, nu este de mirare că adoptă comportamente marginale.
