Sute de credincioși și peste 100 de preoți și înalte fețe bisericești l-au condus pe ultimul drum, miercuri la prânz, pe regretatul părinte Gheorghe Saftiuc. Înmormântarea a avut loc la Parohia ”Învierea Domnului” din orașul Dolhasca, unde părintele a păstorit în ultimii aproape 30 de ani.
Prețuit de întreaga comunitate din Dolhasca și de toți cei care, de-a lungul timpului, l-au cunoscut și au simțit bunătatea și aplecarea acestuia spre binele semenilor săi, părintele Gheorghe Saftiuc s-a stins duminică, la vârsta de 60 de ani, în mijlocul familiei, atins de o grea suferință.
Omagiat prin prezența a peste 100 de preoți și înalte fețe bisericești
La capul părintelui, care a poposit în ultimele zile în biserica în care a slujit și pe care a dăruit-o comunității sub alt chip, după munca depusă în ultimii zeci de ani, s-a adunat de dimineață o mare de oameni, care au venit să-i aducă un ultim omagiu. Credincioși din comunitate, oameni care l-au cunoscut și apreciat, reprezentanți ai instituțiilor cu care a colaborat de-a lungul timpului în munca sa de ajutorare a copiilor și oamenilor sărmani, înalte fețe bisericești și numeroși preoți din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, cu toții s-au închinat, alături de familia îndurerată, celui care a avut un cuvânt de mângâiere pentru fiecare în timpul vieții sale preoțești. Printre cei care au lăcrimat la capul părintelui au fost și copiii Așezământului ”Sfântul Gheorghe”, pe care părintele Gheorghe, împreună cu preoteasa Mioara, i-a crescut ca pe propriii copii.
După slujba de înmormântare, cei care l-au prețuit de-a lungul anilor au spus câteva cuvinte despre părinte Gheorghe Saftiuc, cuvântul de început fiind luat de Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, care a relevat latura filantropică și milostenia regretatului preot: „Părintele Saftiuc, un preot model, un bun gospodar, a pus la inimă, împreună cu maica preoteasă, lucrarea de îngrijire a copiilor rămași ai nimănui, în cadrul adăpostului creat, după care s-a îngrijit de crearea unui adăpost pentru bătrâni, un spital creat pentru cei nevoiași cu nevoi de îngrijire. Munca lui a continuat să dea rezultate în cadrul Arhiepiscopiei, când din funcția de consilier economic, a reușit ridicarea noului sediu al instituției și clădirea noului sediu al seminarului teologic.”
Un omagiu a fost adus preotului Gheorghe Saftiuc din partea Secretarului de Stat din cadrul Ministerului Culturii, Victor Opaschi, care a arătat că: ”Am fost de fiecare dată impresionat de modul în care părintele consilier Saftiuc reușea să ne convingă de importanța proiectelor și ideilor pe care le susținea. Părintele Gheorghe Saftiuc a făcut parte dintr-o mare generație de preoți și teologi ai bisericii, care au asumat vocația misionară încă din anii comunismului, pentru ca ulterior să-și aducă contribuția la renașterea vieții bisericești în România. Lui i se datorează, printre multe altele, amenajarea Spitalului «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe», finalizat în urmă cu doi ani prin energia, implicarea și devotamentul fără margini al părintelui Gheorghe Saftiuc.”
Iubit de colegi și apreciat pentru activitatea de misionar în Basarabia
În semn de ultim omagiu adus preotului Gheorghe Saftiuc, la înmormântare a fost prezent și Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, iar Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți, i-a mulțumit încă o dată părintelui Saftiuc, pentru efortul său de misionariat depus în Republica Moldova: ”Părintele a fost un mare misionar și un mare iubitor al basarabenilor. El a rămas un exemplu de slujitor al altarului și al iubirii de neam. Noi am învățat de la el cum să slujim și să iubim neamul românesc. Prin dragostea nețărmurită față de Basarabia, părintele a înființat aici comunități, a ridicat biserici și a contribuit la repararea multora. Cel puțin 4 comunități în jurul orașului Soroca s-au înființat și au biserici datorită părintelui Gheorghe, acesta fiind foarte implicat în toate activitățile culturale din Soroca.”
Un chip care iradia bunătate și liniște, părintele Gheorghe le-a fost coleg și prieten adevărat multor fețe bisericești, având întotdeauna un cuvânt de povață pentru fiecare.
Părintele Adrian Dulgheriu, protopop de Fălticeni, și-a amintit tocmai despre această latură de caldă colegialitate a părintelui Gheorghe Saftiuc: ”Una dintre laturile sale importante a fost aceea de a fi un bun coleg, un om echilibrat și apropiat cu cei din breaslă. Te asculta și te sfătuia chiar pe partea duhovnicească, de slujire, având un bun-simț și o eleganță rar întâlnite.”
Neobosit în munca sa de zi cu zi, preotul Gheorghe Saftiuc s-a stins lăsând în urma sa exemplul său de dărnicie și înțelegere, de dragoste și ascultare. Cei din familia sa, preoteasa Mioara Saftiuc, preoții Mihai și Sorin și ceilalți membri dragi părintelui vor duce mai departe lucrarea de zidire făcută cu atâta dăruire de părintele Gheorghe Saftiuc.
