Câteva sute de credincioși au participat, ieri, la slujba Bobotezei – „sfințirea apelor”, la Pârâul Negrileasa. După cum este tradiția, și în acest an, tineri și vârstnici s-au întâlnit la Biserica cu Hramul „Sf. Mihail și Gavril” din Negrileasa, de unde au plecat, îmbrăcați în straie populare, cu călăreți, cu trâmbițași, spre pârâul Negrileasa, unde s-a oficiat slujba de Bobotează. Unii tineri au purtat în mâini prapori, alții icoane cu chipul Mântuitorului.
Cruce de gheață, împodobită cu cunună de brad și busuioc
Credincioșii au avut parte de o sărbătoare în care s-au împletit elementele tradiționale din satele bucovinene cu credința ortodoxă strămoșească.
Sătenii au pregătit, cu o seară înainte de marea sărbătoare a Bobotezei, crucea de gheață, după obicei străvechi, pe care au împodobit-o cu cunună de brad și busuioc. În fața crucii, unde s-a sfințit Agheasma Mare, a fost amenajat un mic altar, unde preotul paroh Mihai Croitoru, înconjurat de enoriași, a rostit rugăciunile și cântările specifice Botezului Domnului. Pe masa din fața crucii de gheață, credincioasele din Negrileasa au așezat recipiente pentru apă sfințită. Unele vase au vechime de peste 50 de ani, sunt din sticlă, împodobite cu busuioc și bentiță tricoloră și sunt păstrate din generație în generație.
Tradiții și credință strămoșească
După terminarea Sfintei Liturghii, oficiată în Biserica „Sf. Mihail și Gavril” (care la sfârșitul anului trecut a fost resfințită, după finalizarea picturii interioare), în jurul orei 12:00, credincioși au pornit pe ulița ce duce spre pârâul Negrileasa (de unde vine și denumirea acestei localități, care a apărut pentru prima dată în condica Mănăstirii Voroneț, într-un document slavon de la anul 1488 – afluent al râului Suha) purtând în mâini vase de sticlă și din ceramică în care așezaseră buchete de busuioc.
Vremea a ținut cu sătenii din Negrileasa, gerul fiind mai domolit la orele amiezei, motiv pentru care la „sfințirea apelor” au fost și mulți copii, însoțiți de părinți și bunici. Fiecare credincioasă și-a așezat vasul pentru agheasmă pe masa de gheață, construită în continuarea Sfintei Cruci, și a așteptat începerea slujbei religioase de sfințire a apelor.
Mulțimea adunată în jurul crucii de gheață, călăreți, trâmbițași, copii și tineri răsfirați de o parte și de alta a pârâului Negrileasa a făcut ca totul să pară o poveste în care tradițiile și credința strămoșească se îmbină într-un mod original, creștinesc, spre bucuria și încântarea tuturor participanților.
Agheasma se păstrează în vas de sticlă
După slujba de sfințire a apei, sătenii și-au umplut vasele cu Agheasmă Mare, pe care, ne-au povestit unii dintre ei, o păstrează de la an la an proaspătă, ca „apa de leac”.
„Important este să stea în vas de sticlă. Eu cred că am Agheasmă Mare de 20 de ani, păstrată într-un vas de sticlă, și reînnoită în fiecare an. Nouă zile se bea dimineața, pe stomacul gol, după care se ia anafora, după care se ține la loc curat, să fie de leac. Doamne ferește de o boală sau de un necaz… Atunci se stropește prin casă sau se dă să bea unui bolnav”, ne-a povestit o săteancă din Negrileasa.
„Sper ca cei tineri să ducă mai departe obiceiului satului, în zi de Bobotează”
Renașterea obiceiului de a se aduna, în ziua Bobotezei, călăreți buciumași, credincioși îmbrăcați în straiul popular bucovinean, este legată de numele gospodarului Gavril Scheuleac, care a mobilizat sătenii pentru a transforma o sărbătoare creștină într-o sărbătoare a satului, după cum el însuși își amintește că era în copilărie.
„Așa îmi amintesc eu sărbătoarea de Iordan, cu cruce de gheață, înconjurată de brazi, trâmbițe, călăreți, săteni îmbrăcați în costume populare. Nu vreau să se piardă acest obicei. Cel puțin trei ani, cât mai sunt eu la muncă, nu se va pierde. Sper ca cei tineri să ducă mai departe obiceiului satului, în zi de Bobotează. Ați văzut ce frumos au strigat, pe mai multe voci, mai multe grupuri, bărbați, femei, tineri, Chiraleisa, de au răsunat văile satului Negrileasa, comuna Stulpicani. Ca în fiecare an, sprijinit de familie, am pregătit o agapă creștină pentru preoți și o gustare pentru săteni”, ne-a spus directorul Căminului Cultural, Gavril Scheuleac.
Vin fiert, tartine și cozonac
De câțiva ani, în ziua de Bobotează, preotul satului sfințește Căminului Cultural. În drum spre biserică, preotul Mihai Croitoru și mulțimea de credincioși au fost opriți în fața Căminului Cultural, de directorul acestei instituții, Gavril Scheuleac. După ce preotul a stropit cu agheasmă toate încăperile instituției, Gavril Scheuleac, împreună cu soția sa, Aurica, cu copiii, nepoții, i-au ospătat pe credincioși cu vin fiert, tartine și cozonac.
