Sute de credincioși din țară, din Ucraina și Republica Moldova au participat în Duminica Floriilor, pe 21 aprilie, la hramul Mănăstirii Voroneț, când Sf. Mare Mucenic Gheorghe a fost pomenit cu două zile mai repede decât ziua din calendar, 23 aprilie. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți. Oaspeții au fost întâmpinați la poarta Mănăstirii Voroneț, la primele ore ale dimineții, cu pâine și sare.
Deși părea o zi mohorâtă, după ce a început slujba de hram, norii s-au risipit și au apărut razele de soare. Credincioșii s-au așezat în jurul „altarului” amenajat în curtea mănăstirii special pentru Sfânta Liturghie. Corul, format din măicuțele de la Voroneț, „cu glasuri de îngeri”, a dat răspunsuri la Liturghie. În același timp, credincioșii erau fermecați și de trilurile păsărilor care necontenit au cântat… pe limba lor. Un colț de Rai la Voroneț, dar și în sufletele celor care au ales ca în Duminica Floriilor să fie alături de obștea de măicuțe, la ceas de sărbătoare. Fie că au fost localnici, apropiați, prieteni ai obștii mănăstirești din toată țara, oaspeți din Ucraina, din Republica Moldova, cu toții au trăit la Voroneț momente unice.
„Când smerenia ne părăsește vine mândria, și omul mândru face numai cele rele”
După ce credincioșii au participat activ la slujba de hram la Voroneț, rostind împreună cu preoții rugăciunea Crezul sau Simbolul Credinței și cântând împreună cu măicuțele „Tatăl nostru”, ÎPS Pimen a rostit un cuvânt de învățătură. În prima parte a predicii sale, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a vorbit despre semnificația Duminicii Floriilor, intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, despre taina mântuirii credincioșilor și răspunderea lor în fața lui Dumnezeu, îndemnându-i pe cei prezenți să se apropie de Dumnezeu, să-și trăiască viața cu demnitate, cu smerenie și să se mulțumească cu strictul necesar pentru viața pământeană, luând pildă de la mântuitorul Iisus Hristos.
„Când smerenia ne părăsește vine mândria, și omul mândru face numai cele rele, se leapădă de Dumnezeu, îl disprețuiește pe Dumnezeu”, a spus înaltul ierarh. Pentru că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este ocrotitorul Voronețului, alături de Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, ÎPS Pimen a vorbit în fața mulțumii de credincioși aflați la Voroneț și despre Sf. Gheorghe, „care în vremea lui Ștefan cel Mare era pe steagul Moldovei”, și despre ctitorul mănăstirii, Voievodul Ștefan cel Mare, „plin de înțelepciune și credință strămoșească”, ce a făcut ca „Voronețul să fie cea dintâi biserică, în fruntea celor cinstite din toată lumea”.
Importanța educației
Un alt subiect atins de ÎPS Pimen în cuvântul de învățătură a fost cel legat de educație, de educația creștină, referindu-se la educația din vremurile copilăriei sale, din perioada comunistă, dar și la educația care se face din zilele noastre, „aceasta lipsind de multe ori în sânul familiei”. Nu a uitat nici de educația monahală.
„Stavrofora Irina Pântescu este o enciclopedie, spunând poezii, fabule, proverbe, este ca un dascăl neîntrecut care a publicat un număr de poezii păstrate în cărți, în viața poporului, păstrate în mintea și inima maicii starețe Irina. Una e să fii călugăriță ca toate și alta e să fii și stareță, lucru învățat de la maica Magdalena, stareța mănăstirii Vatra Moldoviței. Stareța Irina a învățat să fie mamă care știe să mângâie, mamă care știe să facă pace între fiicele ei, pentru că suntem oameni și mai spunem un cuvânt care produce supărare. Dacă ai o lecție de la cineva cu mai multă experiență, știi cum să conduci, ceea ce Maica Irina a învățat de la maica Magdalena. A greși e omenește, a rămâne în greșeală este lucru diavolesc, iar de această înțelepciune avem nevoie fiecare dintre noi, părinți trupești, părinți duhovnicești, conducători de obști mici sau obști mari”, a spus ÎPS Pimen, completând că „la fel cum tata și mama lasă cel mai mic copil să îi moștenească, o stareță lasă urmaș pe cineva. La mănăstire, stareța lasă pe cel care i-a fost mai apropiat, mai ascultător și mai vrednic. După ce s-a retras, și maica stareță Irina a lăsat-o ca urmașă pe maica Gabriela, rămânând ca mamă duhovnicească”.
Îndemn către toți românii să păstreze și să apere limba română
Protostareța Mănăstirii Voroneț, stavrofora Irina Pântescu, și stareța Mănăstirii Voroneț, stavrofora dr. Gabriela Platon, au mulțumit ÎPS Pimen pentru prezența la Sfânta Liturghie, pentru sprijinul permanent și pentru frumoasele cuvinte adresate la ceas de sărbătoare.
„Nu cred că am fost așa de grozavă. Cel care ne-a condus este Sfântul Daniil Sihastrul care, din mănunchiul mic de viețuitoare al Mănăstirii Voroneț și-a făcut niște unelte cu care să readucă, cât de cât, strălucirea veche a mănăstirii. Vă mulțumesc mult pentru încrederea acordată de la începutul venirii mele aici, pentru că ne onorați tot timpul, pentru prezența la hramurile de peste an de la Voroneț, dovedind că sunteți un vrednic urmaș al înaintașilor noștri. Le mulțumesc și credincioșilor care vin în număr mare aici”, a spus stavrofora Irina Pântescu.
Măicuța a lansat un îndemn către toți românii să păstreze și să apere limba română, atât în țară, cât și în comunitățile românești din exteriorul granițelor României. După Sfânta Liturghie, credincioșii au primit binecuvântare de la preoți, anaforă și au fost cu toții invitați la o agapă creștină.
Măicuța Irina Pântescu: „Vorbiți, scrieți românește, pentru Dumnezeu!”
„Ienăchiță Văcărescu a spus printr-un celebru testament: «Urmașilormei Văcărești / Las vouă moștenire / Creșterea limbii românești / Ș-a patriei cinstire». Să avem grijă de acest odor pe care ni l-au lăsat strămoșii noștri. Tineretul nostru a uitat să spună da, ei spun yes. Da înseamnă aprobare, yes, în limba română, înseamnă că te duci. Vorbiți românește!Pentru că mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim, altă limbă armonioasă ca ea nu găsim. Vorbiți, scrieți românește, pentru Dumnezeu! Acesta este cuvântul înaintașilor, pentru că la vârsta mea și a Înaltpreafințitului Pimen suntem înaintașii dumneavoastră. Lăsăm moștenire creșterea limbii românești și a patriei cinstire, să fim mândri că suntem români, pentru că, de fapt, nu suntem mândri, suntem demni pentru că așa ne-au învățat strămoșii noștri”.
