Sute de credincioși au participat în prima zi din septembrie (Răpciune) la sărbătorirea a 550 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna. Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, împreună cu un sobor format din 44 de preoți (36 cu metania în Mănăstirea Putna).
Sărbătorirea a 550 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna a început însă din dimineața zilei de sâmbătă, 31 august, când din Muzeul mănăstirii au fost aduse și depuse pe mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare fragmentul de lemn păstrat până azi din copacul aflat pe locul unde s-a construit altarul mănăstirii, candela de ceramică ce s-a aflat sub Sfânta Masă și Coroana reconstituită a Voievodului, până aseară, la ora 20:00, când au fost duse înapoi în Muzeu. Tot sâmbătă, la ora 19.00, a avut loc și Slujba Privegherii, care a precedat marea sărbătoare de ieri.
Comuniune
Încă de la primele ore ale dimineții, localnici, dar și pelerini s-au adunat în curtea mănăstirii pentru a participa la Sfânta Liturghie arhierească, la care au slujit Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, „alături de părinții clerici ai mănăstirii, dar și de părinți care, în ultimele decenii, au fost trimiși cu ascultarea în alte mănăstiri sau centre eparhiale”. Răspunsurile la rugăciuni au fost date de corul Parohiei „Sf. Ilie” din Tg. Neamț (preot paroh Vasile Ionesi), condus de Mariana Cojocar. Spre finalul Sfintei Liturghii, corul parohial venit de la Tg. Neamț a interpretat și câteva pricesne.
Fiind o zi cu temperaturi ridicate, credincioșii aflați la Mănăstirea Putna au căutat locurile mai umbroase, fie lângă zidurile mănăstirii, fie la umbra copacilor, doar, doar să primească puțină răcoare. Foarte mulți credincioși au venit îmbrăcați în costume populare, de la cei mai mici, până la bunici, cu toții purtând cu mândrie ia românească.
Majoritatea credincioșilor s-au închinat și la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, iar la final au participat la o „slujbă de dezlegare”, rugăciune rostită de Mitropolitul Serafim. Cei care s-au spovedit au fost împărtășiți, preoții au împărțit credincioșilor anaforă și i-au stropit cu agheasmă. A fost o zi a comuniunii, a iubirii, a credinței, o zi de meditație asupra sufletului, mediație asupra lucrurilor mărețe făcute de înaintași, cărora le purtăm deplin respect, și a lucrurilor nu întotdeauna folositoare făcute de noi, în aceste vremuri.
Rugăciune pentru oprirea exodului de români în străinătate
Cuvântul de învățătură a fost rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, care a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, pentru invitația de a sluji la Putna, la ceas aniversar. „Nu am trăit de mult o asemenea emoție la o Sfântă Liturghie frumoasă, solemnă, slujită și cântată de coriști și de preoții de la strană”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, care a pus foarte mult accent în cuvântul său pe importanța Liturghiei, dând câteva citate: ”Liturghia este expresia cea mai înaltă a culturii umane”, „Liturghia este bucuria vieții”, „Nu îmi pare rău că mor, ci îmi pare rău că nu mai pot merge la Sf. Liturghie”.
De asemenea, înaltul ierarh le-a amintit credincioșilor aflați la Putna că Dumnezeu ne iartă pe toți, totdeauna, omul iartă doar câteodată („Dacă îl ai pe Dumnezeu în suflet, îi ai și pe semeni”), iar natura nu iartă niciodată, dând exemple de consecințele nefaste pe care le vedem zi de zi din cauza nepăsării și din cauza lipsei de respect pe care le avem față de natură, tăieri masive de pădure, otrăvirea apelor etc. La finalul cuvântului său de învățătură, Mitropolitul Serafim a făcut un apel către toți cei prezenți la Putna să se roage pentru ca Dumnezeu să oprească exodul românilor în străinătate”, să îi ajute pe românii din străinătate să se întoarcă acasă și să-i păzească pe toți românii, oriunde s-ar afla. „Dacă ar fi Ștefan cel Mare acum cred că s-ar lupta să-i ajute pe români să nu mai plece din țară, cred că-i lega de pământ, se lupta să oprească prada bogățiilor acestei țări”, a completat Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, care a amintit că cei aproape 7 milioane de români plecați din România peste hotare „suferă de dor de casă, de pământul strămoșesc, dor de familie”, unii dobândind boli psihice grave, alții făcând față cu greu muncilor istovitoare la care sunt supuși în Occident”. Înaltul oaspete a primit din partea părintelui arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, o icoană a Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, „ca să vă ocrotească ca un părinte cald și iubitor”, mai multe cărți, trăistuțe și ștergare bucovinene.
Preafericitul Părinte Daniel: Mănăstirea Putna, „o candelă vie a unității de credință și neam a poporului român”
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, a dat citire și mesajului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul aniversării a 550 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna. „În ziua a treia din luna septembrie a anului 1469, a fost sfințită Mănăstirea Putna, prima ctitorie a slăvitului voievod Ștefan cel Mare. Deci, în anul acesta (2019) se împlinesc 550 de ani de existență a acestui măreț așezământ de cult și de cultură românească. 550 de ani de rugăciune și de veghe, de osteneală și de sfințire a vieții monahilor și a credincioșilor pelerini, de luminare a celor vii și de pomenire a celor adormiți în Domnul! Îmbinând cultul și cultura, această mănăstire a avut, de-a lungul timpului, școli de miniaturiști, de caligrafi și de pictori renumiți. În 550 de ani de existență, Mănăstirea Putna a cunoscut vremuri de bucurie și vremuri de suferință”, a transmis Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea, „bogatele activități liturgice, culturale și patriotice, organizate sistematic în ultimul timp de această sfântă mănăstire, ne arată că Mănăstirea Putna, ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a fost, atât în vremuri bune, cât și în vremuri grele, o candelă vie a unității de credință și neam a poporului român”, susține Preafericitului Părinte Daniel, care a încheiat mesajul său astfel: „Binecuvântează, Doamne, sufletele ctitorilor, binefăcătorilor, slujitorilor și închinătorilor acestei mănăstiri, care s-au rugat aici de-a lungul veacurilor! Binecuvântează, Doamne, cu pace și bucurie, pe toți cei prezenți în aceste zile la Mănăstirea Putna, spre a prăznui împlinirea a 550 de ani de la sfințirea acesteia; 550 de ani înălțați la cer și dăruiți Preasfintei Treimi ca ofrandă a credinței și iubirii poporului român purtător de Cruce și de Înviere de-a lungul veacurilor!”
„Ai lui Ștefan, noi oșteni” a oferit un moment emoționant
În jurul orei 13:00, a avut loc un Recital de muzică și poezie intitulat „La 550 de ani de la sfințirea Maicii îndurătoare – Putna”, susținut de Grupul vocal tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus. Purtând costume populare specifice zonei, tinerii au interpretat cu multă sensibilitate cântece și poezii strămoșești, care constituie o mărturie a faptului că „românii din Nordul Bucovinei își iubesc graiul și portul, obiceiurile și tradițiile neamului, că sunt uniți și neînvinși”. Tinerii din Vicovu de Sus, acompaniați de acordeon și vioară, au reușit să emoționeze, să trezească spiritul patriotic în fiecare dintre cei aflați la Mănăstirea Putna, și pentru asta au fost răsplătiți cu aplauze în repetate rânduri.
Tot ieri, la Putna, a fost lansat filmul documentar „Mănăstirea Putna. Epoca ștefaniană”, prima parte din cele două filme pe care Trinitas TV le realizează în acest an despre Mănăstirea Putna, și volumul „De veghe în casa Măriei Sale. File de Pateric de la Mănăstirea Putna”, ediția a doua, care înmănunchează portretele viețuitorilor aleși ai mănăstirii de peste veacuri, tipărit cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.
Mănăstirea Putna, scurt istoric
Construcția Mănăstirii Putna a început în 10 iulie 1466, iar sfințirea ei a avut loc în 3 septembrie 1469. A fost primul locaș sfânt ctitorit de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și de la început a fost prevăzută camera mormintelor, urmând să fie necropola familiei Voievodului. Pentru data sfințirii, Sfântul Ștefan a ales o zi care arăta respectul și prețuirea sa pentru Mitropolitul de atunci al Moldovei: în 3 septembrie este cinstit Sfântul Teoctist al Palestinei, al cărui nume îl purta Mitropolitul Teoctist.
În „Letopisețul de la Putna 2”, sfințirea mănăstirii este redată astfel: „În anul 6798 august 20 au venit tătarii, mare mulțime și s-a bătut cu ei Ștefan voievod la dumbrava de la Lipniți, lângă Nistru. Și a gonit urma lor și a luat toată prada lor. Și apoi s-a întors cu izbândă și a venit să sfințească hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mâna preasfințitului mitropolit, chir Teoctist, și a episcopului Tarasie și cu egumenii tuturor mănăstirilor. Și la liturghie au fost la jertvelnic, de toți în număr de 64 de arhierei și preoți și diaconi, septembrie 3, sub arhimandritul Ioasaf.”
