Sute de credincioși, așteptați astăzi la Mănăstirile Sucevița și Slatina

Mănăstirile Sucevița și Slatina își serbează astăzi hramul bisericii, în ziua Schimbării la Față a Domnului. Sute de credincioși sunt așteptați să participe la Sfânta Liturghie, care va începe la ora 9:00, și va fi oficiată de mai mulți preoți.
La Mănăstirea Sucevița va fi prezent și ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, care va oficia Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoți.
La Mănăstirea Slatina, prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpușneanu, rugăciunile încep astăzi încă de la primele ore ale dimineții, cu Sf. Maslu, Agheasma și citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos. La ora 9:00, începe Sfânta Liturghie, la care sunt așteptați cât mai mulți pelerini.
Ctitoria lui Lăpușneanu
Numele locului și al mănăstirii Slatina vine de la un izvor din apropiere cu slatină (apă sărată), care cu timpul a secat. Istoria zidirii mănăstirii se pierde în negura timpului. Legendele spun că aici trăia un sihastru care l-ar fi sfătuit pe domnitorul Lăpușneanu să zidească o mănăstire pe locul unde creștea un paltin. Eftimie, cronicarul oficial din acea vreme, arată că zidirea mănăstirii Slatina a fost începută de Alexandru Lăpușneanu, în anul 1553, și a fost finalizată în a doua lui domnie, în anul 1564.
Într-o cronică a lui Grigore Ureche se menționează că sfințirea mănăstirii s-a făcut de către Mitropolitul Grigorie, la 14 octombrie 1558, fapt confirmat și de inscripția din chenarul stemei Moldovei, așezată deasupra ușii de intrare în pridvorul bisericii. În ultimul său an de viață (1568), Alexandru Lăpușneanu s-a călugărit aici cu numele de Pahomie.
În cinstea vechiului schit de lemn Sucevița
Mănăstirea Sucevița își serbează astăzi cel de-al doilea hram, după ce hramul mănăstirii este cinstit, în fiecare an, de Învierea Domnului.
Stareța Mănăstirii Sucevița, Mihaela Cozmei, ne-a spus că, potrivit tradiției, înainte de zidirea mănăstirii, în acest loc au viețuit, într-un schit de lemn cu hramul Schimbarea la Față a Domnului, pustnici iubitori de Dumnezeu și de singurătate.
Schitul cu numele de Sucevița este pomenit în documente, în veacurile al XV – lea și al XVI – lea. Episcopul de Rădăuți Gheorghe Movilă a zidit și sfințit, în anul 1584, biserica cu hramul Învierea Domnului, care a dăinuit până astăzi. Fratele episcopului ctitor, Ieremia Movilă,
Domnul Moldovei (1595-1606), a adăugat bisericii, potrivit tradiției,
două pridvoare deschise, precum și case impunătoare, ziduri și
turnuri de apărare.
La finalul Sfintei Liturghii, săvârșite astăzi la Mănăstirea Sucevița, după ce preoții vor împărți anaforă pelerinilor, aceștia vor fi invitați la o agapă creștină, cu mâncare de post, dar și preparate din pește, astăzi fiind dezlegare la pește.