În municipiul Suceava sînt cîteva sute de persoane, majoritatea de etnie rromă, care sînt plătite ca să facă nimic. Sau aproape nimic, pentru că în schimbul milioanelor de lei pe care le primesc, trebuie să facă 25 sau 50 de ore de muncă, din care multe sînt făcute în răspăr, ori chiar deloc, “chiulul” și scutirile medicale fiind cele mai utilizate metode de a scăpa de muncă.
Mai mult, unii dintre asistații social care sînt bine plătiți, pentru a face doar cîteva ore de muncă în folosul comunității, au nesimțirea de a îi plăti pe alții, mai sărmani, pentru a se duce în locul lor la muncă. Pînă acum, în municipiul Suceava au fost descoperite cîteva zeci de cazuri, iar cei în cauză nu numai că nu au fost pedepsiți în vreun fel, ci mai beneficiază și în prezent de venitul minim garantat.
– Miliarde de lei “pompate” în buzunarele celor care muncesc “la negru”, dar și la cei care “taie frunză la cîini”
Lunar, municipalitatea suceveană “pompează” peste jumătate de miliard de lei în buzunarul asistaților social, dar, din cele aproape 400 de familii care beneficiază de acești bani, la muncă abia dacă se prezintă în jur de 150 de persoane.
Chiar și atunci cînd se prezintă la muncă, beneficiarii venitului minim garantat vin cînd vor ei, fac cam ce vor ei, iar dacă li se pare că nu au fost corect pontați, chiar dacă au tăiat frunză la cîini toată ziua, scandalul e cît casa.
Chiuluri și bani picați ca din cer, fără prea mult efort pentru unii, a început tocmai din 2001, cînd a fosta dată legea 416/2001, privind venitul minim garantat, de care beneficiază toate persoanele singure și familiile care, în acte, cîștigă lunar o sumă mai mică decît baremele stabilite prin lege.
Astfel, plafonul impus de lege este de 825.000 de lei pentru o persoană singură, de 1.480.000 de lei pentru două persoane, de 2.057.000 de lei pentru trei persoane, de 2.547.000 de lei pentru o familie cu patru persoane, de 3.041.000 de lei, pentru familiile de cinci persoane și de 3.246.000 de lei pentru cele cu șase persoane. În condițiile în care munca la negru și neprecizarea salariului real pe cartea de muncă sînt practici extrem de folosite în toată țara, nu e de mirare că sînt familii care, pe lîngă veniturile obținute fără forme legale, pot cîștiga ceva bani, aproape fără a ridica măcar un deget pentru asta.
În 2001, aproape 1.000 de familii au depus atunci dosare pentru a intra în plată, dar, în urma selecției făcute, numai 448 au beneficiat efectiv de bani.
Multe dosare au fost suspendate pentru că solicitanții nu îndeplineau condițiile legale, altele pentru că nimeni nu s-a obosit să mai și vină să muncească pentru a primi acei bani.
Astfel, numai pe parcursul anului 2003, aproape 200 de familii și persoane au fost scoase de la plată, pentru unul din motivele enumerate, dar locul lor a fost curînd ocupat de alți 177 de solicitanți. Povestea s-a repetat în 2004, cînd la începutul anului erau în plată 421 de dosare, pentru ca la sfîrșitul anului să fie 442 de dosare, cu toate că între timp au mai fost primite la Primărie încă 183 de dosare pentru ajutor social.
Din decembrie 2004 și pînă în iulie 2005, municipalitatea suceveană a plătit asistaților social beneficiari de ajutor social 4,5 miliarde de lei, o sumă deloc neglijabilă, în schimbul căreia comunitatea a beneficiat de servicii mult prea puțin vizibile.
În iarnă, beneficiarii de ajutor social au fost puși să curețe trotuarele de gheață și zăpadă, iar în primăvară și în vară, ar fi trebuit să fie văzuți lucrînd ca albinuțele la întreținerea curățeniei prin cartierele sucevene, la curățarea și văruirea pomilor, la spălarea pilonilor de pe marginile drumurilor și la vopsirea balustradelor și bordurilor.
În schimb, cea mai mare parte a acestor lucrări a fost făcută cu angajații Direcției Domeniului Public din cadrul Primăriei Suceava.
Șeful sectorului de servicii din cadrul direcției menționate, Constantin Romanescu, care coordonează activitatea în folosul comunității a asistaților sociali, a declarat: “noi îi organizam mai mult pe sectoare în cadrul cartierelor în care locuiesc, să facă acolo curat printre blocuri. Dar nu se țin de treabă, găsesc tot felul de pretexte să dispară cîteva minute, după care nu mai apar deloc. O perioadă, nici nu îi puneam să vină în oraș, îi lăsam să muncească în cartierele lor, ca să nu îi mai punem și la plata transportului, dar cînd am văzut că strategia asta nu a dat roade, am pus mașini speciale să îi transporte la muncă. Problema e că ei nu vin după un program anume, în zilele în care avem nevoie de ei, ci atunci cînd le convine lor. Plus că numărul celor care se prezintă la muncă scade de la o lună la alta. În martie anul acesta, veneau la muncă cam 360 de persoane, acum dacă mai vin 160 într-o lună. Unii sînt motivați cu tot felul de certificate medicale, alții pur și simplu nu mai vin la muncă”.
– Doar un sfert dintre beneficiarii venitului minim garantat mai muncesc pentru banii pe care îi primesc
De altfel, statisticile întocmite de Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Suceava indică foarte bine absenteismul ridicat din rîndurile beneficiarilor de ajutor social.
În luna mai, la Primăria municipiul Suceava au fost înregistrate peste 450 de familii care beneficiau de ajutor social, la legea 416/2001, dar numai un sfert din acestea au prestat muncă în folosul comunității. Din cei 454 de beneficiari ai ajutorului social, doar 341 de cazuri au fost considerate apte de muncă, conform scutirilor medicale prezentate. Chiar și așa, la muncă s-au prezentat doar 168 de persoane, astfel încît conducerea Primăriei Suceava a luat decizia de a suspenda de la plata ajutorului social, timp de o lună de zile, nu mai puțin de 153 de persoane, pentru neefectuarea orelor de muncă.
În luna august, doar o treime dintre asistații social, adică 147 de persoane, s-au mai prezentat la lucru în folosul comunității, restul pînă la 417 familii beneficiare de ajutor minim garantat, venind cu scutiri medicale permanente ori temporare, iar alții „chiulind” de la muncă fără a se mai obosi să găsească măcar o motivație.
“Mare parte dintre ei nu sînt învățați să facă treabă, tîrîie lopata după ei. Ar fi fost bine să avem ajutorul lor, pentru că treabă este destulă. Dar sînt greu de ținut în frîu, trebuie puși supraveghetori oameni buni. Chiar și așa, trebuie să îi schimbăm mereu, prin rotire, ca nu cumva oamenii să se învețe rău și să primească sticle de băutură pentru a-i trece cu vederea”, a spus Constantin Romanescu, șeful sectorului de servicii, care coordonează activitatea asistaților.
– “Decît să plătească mîncarea la cantină, se duc mai degrabă și cumpără un colț de pîine, iar de restul banilor își iau rachiu”
Conform legii 416/2001, beneficiarii venitului minim garantat trebuie să facă pînă la 72 de ore de muncă în folosul comunității, dar prin hotărîrea Consiliului Local Suceava, în municipiu aceștia au de efectuat maxim 50 de ore de muncă lunar, dacă persoana desemnată de familie să muncească are între 20 și 50 de ani, în vreme ce pentru tinerii pînă în 20 de ani și pentru persoanele care trec de 50 de ani, volumul de muncă se reduce la jumătate.
“Chiar și atunci cînd să-și facă orele de muncă, atunci cînd îi pui la treabă se plîng că sînt flămînzi și că nu pot să muncească. De multe ori, îi trimitem la cantină să mănînce, dar foarte mulți, decît să plătească mîncarea, se duc mai degrabă și cumpără un colț de pîine, iar de restul banilor își iau rachiu. Sînt oameni cu probleme sociale deosebite, nu pot fi ținuți în frîu decît foarte greu. De multe ori au refuzat să facă anumite lucrări, precum desfundarea unui canal cu apă, curățarea unui șanț ori strîngerea de gunoaie. Vara asta
i-am dus în Ițcani să curețe un șanț, nici unul nu a vrut să muncească, nu cumva să se murdărească, iar două zile după aceea, nici unul nu a mai venit la muncă, ca nu cumva să le dăm acea treabă”, povestește Constantin Romanescu.
– Români plătiți de țigani să meargă la muncă în locul lor
O situație și mai gravă, petrecută la Suceava, este cea a unor asistați social care, de săraci ce sînt și de harnici, nu au venit nici măcar să stea rezemați în lopată, prefăcîndu-se că muncesc, ci au preferat să dea o părticică din banii pe care îi încasează ei lunar unor persoane mai sărmane, să vină să muncească în locul lor.
Conform legii 416/2001, “Obligația de a presta muncile prevăzute la alin. (2) nu poate fi transferată altor persoane”, ori tocmai acest lucru a fost încălcat cu nerușinare de aceștia, în numeroase rînduri.
Șeful Direcției Domeniului Public, Marian Andronache, a descoperit asemenea nereguli în mai multe rînduri: “Periodic facem controale la punctele de lucru în care au fost trimiși asistații social, să vedem cine trage chiulul, pentru că adeseori se întîmplă ca aceștia să vină dimineața, pentru a fi pontați, după care dispar cu prima ocazie. Numai că așa am descoperit cazuri mai grave, în care cei trecuți pe lista beneficiarilor de ajutor social nu erau prezenți la muncă, în locul lor fiind trimise să muncească alte persoane, pe care le plăteau cu 300.000 lei pentru șase zile. La toți cei pe care i-am găsit în culpă, le-am interzis categoric să mai facă astfel”.
Mai multe cazuri de acest gen au fost depistate de șeful sectorului de servicii, Constantin Romanescu: “În mai multe rînduri am descoperit țigani din Ițcani care nu se prezentau la muncă, dar plăteau niște fetișcane sărmane să vină să le facă treaba în locul lor. Pentru 300.000 de lei cît primeau de la aceștia, fetele le făceau treaba timp de șase zile. Uneori descopeream acest lucru prea tîrziu, după ce titularii ajutorului social erau deja pontați că și-au efectuat orele de muncă. Oricum, cînd am descoperit asemenea cazuri, le-am interzis persoanelor respective să mai vină la muncă în locul beneficiarilor de venit minim garantat. Tocmai din cauza tertipurilor de care se folosesc aceștia pentru a beneficia de bani fără a munci trebuie să schimbăm mereu persoanele care îi supraveghează, pentru că ori vin la aceștia cu sticle de băutură, ca să-i treacă prezenți, ori îi amenință cu bătaia sau cu moartea, numai să iasă așa cum vor ei. Și eu am primit o grămadă de amenințări, ca să nu mai spun în cîte feluri am fost înjurat și blestemat. Am avut supraveghetori care au luat bătaie de la asistați, pentru că nu i-au pontat pe cei care nu au muncit. Au ajuns oamenii mei să se teamă de ei și să nu se mai pună în gură cu ei, pentru a nu lua bătaie”.
– Locuri de muncă refuzate de asistații social
Tot în legea 416/2001, a venitului minim garantat, se precizează că “Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri din salarii sau din alte activități se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai dacă fac dovada faptului că sînt în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pentru încadrare în muncă și nu au refuzat nejustificat un loc de muncă oferit sau nu au refuzat participarea la un program de pregătire profesională”.
Numai că beneficiarii venitului minim garantat au refuzat în numeroase rînduri slujbele oferite chiar de municipalitatea suceveană, considerînd de-a dreptul hilare salariile pe care le-ar fi cîștigat în mod legal, în vreme ce ei cîștigă mult mai mult muncind “la negru” și încasînd și ajutorul social. Pentru că atîta vreme cît ei nu își declară veniturile reale, legea le permite să primească acei bani, care nu li s-ar fi cuvenit, în legea 416/2001 fiind precizat că:
“(1) Ajutorul social, în condițiile prezentei legi, se acordă pe bază de cerere și acte doveditoare privind veniturile membrilor de familie.
(2) Lipsa sau, după caz, existența oricăror alte venituri decât cele care pot fi dovedite cu acte se menționează în declarația pe propria răspundere a persoanei care solicită ajutorul social”.
În fiecare an, Primăria Suceava a oferit asistaților social locuri de muncă la Direcția Domeniului Public, cu carte de muncă, dar, de fiecare dată, posturile au rămas neocupate. Din cele 15 locuri scoase la concurs anul trecut, în toamnă, nici unul nu a fost ocupat, deși au fost persoane care s-au interesat de posturi, dar doreau să muncească fără carte de muncă, pentru a nu pierde ajutorul social.
– “Subvenționarea” leneviei, înșelăciunii și hoției
Fără îndoială, printre sutele de cazuri de asistați social, sînt numeroase persoane care au într-adevăr nevoie de acești bani, care îi ajută să trăiască de pe o zi pe alta. Problema e că pe lîngă aceștia, beneficiază de foloase necuvenite o mulțime de alte persoane, care sînt fie prea leneșe pentru a munci undeva și a-și cîștiga traiul, care s-au învățat să li se dea totul de pomană, fără ca ei să facă vreun efort, în vreme ce alții profită de lacunele legislative și de faptul că pot încasa bani frumoși muncind “la negru”, beneficiind în același timp, fără prea mult efort, și de banii oferiți conform legii venitului minim garantat. În condițiile în care mulți dintre beneficiarii acestor bani apelează la tot felul de tertipuri pentru a scăpa și de bruma de muncă care li se cere să o facă în folosul comunității, iar unii chiar au nerușinarea de a plăti alte persoane, mai sărmane, să meargă să muncească în locul lor, pentru ca ei să încaseze doar banii, refuzînd în același timp toate locurile de muncă care le-au fost oferite, acest ajutor social pare să fi devenit un mijloc de a “subvenționa” lenevia, înșelăciunea și hoția, în vreme ce alte familii cu situații disperate nu primesc ajutor fie pentru că le e rușine să arate lumii sărăcia lor, fie pentru că au fost corecți și nu s-au încadrat, la limită, în criteriile impuse de lege.
