Am tot căutat pentru titlu cuvinte care să fie cât de cât suportabile chiar și de ființele ceva mai sensibile, fiindcă dacă ar fi fost să scriu ceea ce gândesc și ceea ce-mi vine pe limbăori de câte ori comentez clasamentele și starea generală a fotbalului nostru, îmi vine să mă exprim caîn peluzăsau caîn curtea pușcăriei! Sistemul perfect imbecil de grupare în două secțiuni a echipelor la sfârșit de campionat, cumulat cu înjumătățirea punctelor tot atunci, este rodul tâmpeniei (doar nu al gândirii!) nemăsurate a tuturor neisprăviților care s-au instalat în moțul fotbalului românesc. Apropo: de campionat răspunde LPF, nu-i așa? Spuneți-mi, vă rog, când l-ați auzit ultima (mă rog, poate chiar prima!) oară pe șeful acesteia, numitul Gino Iorgulescu, grohăind despre ceva, orice, din activitatea pe care cică ar conduce-o bagabontul. În pofida scârbei nemăsurate pe care am acumulat-o, totuși niciodată până acum nu am aprofundat sistemul de departajare în cele două secțiuni, întrucât chiar nu m-a interesat până în cele mai mici detalii. Acum, însă, când chiar sufăr pentru echipadin Botoșani, care are un parcurs remarcabil în această ultimă parte a circului, și începusem să o văd salvată (acum, înaintea ultimei etape, locul în clasament asta spune: că e salvată direct, fără baraj), am înțeles că până la criteriul ăla cu meciul direct, la egalitate de puncte, mai operează și altele: dacă la înjumătățire ai primit sau nu jumătate de punct, dar și punctajul… de dinaintea începerii play-off-ului!!! Păi atunci poate cineva să-mi explice pe înțelesul meu la ce morții și răniții mai faci play-out, dacă la sfârșitul lui te întorci de unde ai plecat!? Totuși: ce idioți au conceput sistemul ăsta?