Realitatea din teren: evenimente istorice și cauzele lor generale
Catastrofa umanitară și de mediu care ne-a afectat prin inundațiile și viiturile din intervalul 24-29 iulie a provocat multe reacții, analize și polemici, ca și o intensă mediatizare (și poate chiar o involuntară manelizare a realității, venind dinspre telenovelizarea tragediei umane după excesul de procesări mediatice). Majoritatea analizelor la fața locului suferă, cum e de așteptat, de atingerea emoțională, care devine – în condițiile verdictelor asumate în direct -, mai mult un spectacol și mai puțin un prieten al obiectivității.
Au fost, totuși, corect evidențiate și just reflectate următoarele realități: schimbarea de paradigmă climatică, producerea unor „debite istorice” pe cursurile marilor râuri (Suceava, Siret, Prut), nerespectarea regimului defrișărilor și împăduririlor, nerespectarea amplasării gaterelor, nerespectarea igienei mediului, nerespectarea normelor de amplasare a caselor și a disciplinei din construcții, nerespectarea spațiilor de râu naturale („nerespectarea lui Dumnezeu” este, iată o sintagmă cu multe înțelesuri).
„Efectul Fluturelui” și cauzele punctuale, de fond: ciclonul retrograd, eclipsa de soare și autismul vecinilor de pe hartă
Mai puțin cunoscute sunt, însă, cauzele reale, de fond, ale fenomenelor actuale, pe care le voi menționa în cele ce urmează, punctual:
– 1 – ciclonul retrograd, care a început să se formeze prin anii 90, o dată la câțiva ani, în zona estului Europei centrale (y compris Ucraina, parțial Polonia, România, Moldova). Acesta era, până recent, un fenomen tipic exclusiv oceanic tropical. Formarea sa în Europa de Est este spontană, iar evoluția imprevizibilă. De aceea, prognozarea lui sub intervalul de 5-7 ore este și ea imposibilă (așa se și explică de ce în ultimele zile situația de cod roșu meteorologic a tot fost mereu actualizată din 6 în 6 ore, fără posibilitatea de a oferi prognoze de pe o zi pe alta). Interesante sunt, însă, în cele ce urmează, cauzele posibile ale unul ciclon retrograd:
- cauze naturale, legate de încălzirea globală
- cauze tehnice și militare:
– 1.2.a. fie ca soluție tehnică de combatere controlată a secetei (soluție încă insuficient stăpânită de om).
– 1.2.b. fie ca armă geofizică de atac, de generare a unor dezastre aducătoare de pagube, destabilizare, pierderi de vieți omenești și bunuri materiale.
– 2 – eclipsa totală de soare ce va avea loc vineri, pe data de 1 august, și va fi vizibilă parțial și din România, este tot un fenomen de importanță excepțională ce poate fi acompaniat de intensificări ale dezastrelor naturale, fie globale, fie locale: cutremure, maree neobișnuite, cicloane retrograde, ploi diluviene, inundații, tornade. Eclipsa ce se apropie a putut fi și ea una din cauzele agravante ale fenomenelor înregistrate, prin ceea ce specialiștii numesc „Efectul Fluturelui”.
Una din cauzele umane cele mai grave care a adăugat Sucevei și României mari pagube este comportamentul suspect din punct de vedere deontologic și al comunicării de care au dat dovadă în aceste zile autoritățile Ucrainei. Sursele științifice și militare românești și moldovenești au obținut informația că în Ucraina s-a recurs la deversări controlate a peste 4000 m3 de apă dintr-un baraj imens, însă fără a avertiza țările din aval. Așa se face că, la tentativa de corelare a debitelor ploilor căzute la noi cu debitele râurilor pe teritoriile românești, a ieșit la iveală faptul că de vină pentru „debitele istorice”(vezi râul Suceava sau Siret, ori Prut) sunt și tăcerile ucrainene. Asta ne face să ne amintim cu durere de același autism comportamental iresponsabil față de Europa și de România de care au dat dovadă URSS și Ucraina sovietică după catastrofa nucleară de la Cernobîl. Tăcerea și lașitatea lor a fost de fapt rea voință și fugă de responsabilitate și ne-au adus morbiditate cancerigenă și mortalitate crescută pe durata a generații întregi. Rusul și ucraineanul plătește? Niet.
Profesorul de supraviețuire pentru populație și autorități. Cultura dezastrelor ne pregătește pentru saltul civilizațional
Reacțiile autorităților române (Președinte, Prim Ministru, Miniștri, ISU, Prefectură, Jandarmi, Poliție, Spital, Ambulanță, Armată și poate că în primul rând Consiliul Județean), ca și a altor forțe implicate, ale mass-media, ale populației afectate sau martore au fost eroice, la înălțime și exemplare.
Societatea românească se maturizează, începe să-și însușească regulile de bază și de neevitat pentru gestionarea situațiilor de dezastre umanitare. Sub ochii noștri, alert, se produc mutații istorice privind adaptarea speciei umane, a biodiversității planetare, a civilizațiilor contemporane la noua eră geofizică. Nu știm încotro merge lumea actuală, dar știm că cine va greși (și) acum, va pieri. În astfel de momente de cotitură, selecția naturală operează fără milă.
Experiențe ca aceea de acum au adus în fața noastră (populație și autorități) cel puțin două învățături: 1. specialiștii veritabili nu mai trebuie marginalizați și goniți din România de către politruci, pentru că numai oamenii competenți (cercetători, universitari, comunicatori, medii academice de elită) pot proiecta și construi o lume adaptată naturii schimbate, agresive. 2. cultura gestionării dezastrelor se construiește prin învățarea unui comportament responsabil de protecție și prevenire, iară nu prin atacuri de panică sau isterii populiste. 3. televiziunile trebuie să învețe că nu e moral să creezi rating din dezastre, ci moral e să întinzi cu decență eroului necunoscut al tragediei omenești o mână de ajutor. Tabloidizarea suferinței dezumanizează și distruge tot ceea ce Dumnezeu a creat iar culturile umane au șlefuit cu jutorul Lui până la ora actuală.
