Suprapuneri de proprietăți și semnături false la Primăria Ulma

Apariția în anul 2005 a Legii 247 privind reforma în domeniul proprietății a reprezentat o nouă speranță pentru cei care au încercat să-și redobândească proprietățile confiscate în timpul regimului comunist.
Cu toate acestea, din 2005 și până în prezent au existat numeroase cazuri în care persoane, aparent cu dreptatea de partea lor, nu au reușit să obțină ceea ce ei, sau rudele lor, au avut în proprietate.
Un astfel de caz este și cel al unei bătrâni din comuna Ulma, Alexandra Curaciuc, care încearcă de aproape trei ani să intre în posesia unui teren de 6,68 hectare de pădure, ce a aparținut părinților ei.
Un dosar de retrocedare lăsat în uitare Într-o scrisoare trimisă redacției noastre, Alexandra Curaciuc a explicat că încercările sale de a revendica acest teren au fost zădărnicite de modul în care comisia locală de fond funciar Ulma a analizat și soluționat cererea depusă în baza Legii 247/2005.
Femeia a explicat că deși în luna august 2005 a depus la Comisia Locală de Fond Funciar Ulma o cerere prin care a revendicat aproape 7 hectare de pădure, prezentând și documentele care să-i ateste dreptul de proprietate, soluționarea dosarului a fost amânată timp de un an, până în august 2006, perioadă în care pe respectiva suprafață a fost împroprietărită o altă persoană. Potrivit documentelor prezentate de Alexandra Curaciuc, aceasta a solicitat în diverse rânduri Comisiei Locale de Fond Funciar un răspuns la cererea de revendicare, demersuri rămase fără nici un rezultat.
„Am înaintat numeroase adrese prin care solicitam să ni se dea un răspuns la cererea formulată, însă s-a ajuns până acolo că ni s-a spus că nici măcar nu avem depus un dosar în baza Legii 247. Iar între timp, primăria a emis un titlu de proprietate și a împroprietărit altă persoană, respectiv Ioan Culaș, cu o parte din terenul revendicat de mine”, spune bătrâna.
Primăria Ulma a folosit terenul bătrânei pentru a împroprietări o altă persoană Cu toate că avea înregistrată o cerere de retrocedare pentru respectiva suprafață de teren, comisia locală de fond funciar Ulma a hotărât, în luna august 2006, să emită un titlu de proprietate, pe numele lui Ioan Culaș, el intrând în posesia unei bucăți din terenul solicitat de Alexandra Curaciuc.
Demn de remarcat este faptul că împroprietărirea lui Ioan Culaș s-a făcut sub presiunea unei decizii judecătorești definitive, prin care Primăria Ulma era obligată să-l pună pe acesta în posesie cu o suprafață de teren de 4,36 hectare de teren.
„În decizia instanței se precizează că Ioan Culaș trebuie împroprietărit pe raza comunei Ulma, fără a se preciza că acest lucru trebuie să se întâmple pe suprafața pe care eu am revendicat-o. Cu toate acestea, decizia cu privire la locul în care Ioan Culaș a fost împroprietărit aparține comisiei locale de fond funciar. În tot acest timp, dosarul meu trebuia soluționat de către comisia locală, dar până la urmă o parte din terenul revendicat de mine a ajuns în proprietatea lui Ioan Culaș, cu tot cu titlu de proprietate”, se mai arată în sesizarea Alexandrei Curaciuc.
Bătrâna spune că după punerea în posesie a lui Ioan Culaș, comisia locală de fond funciar Ulma a redescoperit dosarul de retrocedare depus de ea, și care ajunge în toamna anului 2006 la comisia județeană de fond funciar cu propunere de invalidare.
Având propunerea comisiei din Ulma, comisia județeană decide invalidarea dosarului, și potrivit prevederilor legale trimite Alexandrei Curaciuc o adresă prin care o informează că poate să conteste în instanță această decizie.
Fostul primar din Ulma, Ioan Bahan, mort în iulie 2007, „semnează” acte în octombrie 2007 Nemulțumită de această decizie, și la aproape doi ani de când a depus cererea de retrocedare, Alexandra Curaciuc, atacă în instanță decizia de invalidare a dosarului. După prezentarea în instanță a dovezilor privind dreptul de proprietate, bătrâna are în cele din urmă câștig de cauză, și primește o hotărâre definitivă și irevocabilă în care se precizează că i se reconstituie dreptul de proprietate conform vechiului amplasament.
Decizie care însă în momentul de față nu poate fi pusă în aplicare pentru simplul motiv că aproape întreaga suprafață de 6,68 hectare de pădure este ocupată de Ioan Culaș.
În aceste condiții, bătrâna a solicitat în instanță anularea titlului de proprietate emis pe numele lui Ioan Culaș, proces în care potrivit actelor furnizate de Alexandra Curaciuc au apărut și o serie de elemente „paranormale”.
Astfel, primăria Ulma trimite instanțelor o adresă prin care explică decizia de a-l împroprietări pe Ioan Culaș pe suprafața de teren revendicată de Alexandra Curaciuc, document care este semnat de președintele Comisiei comunale de fond funciar, Ioan Bahan, și de secretarul comisiei Gheorghe Cega.
Paranormalul tocmai de aici începe, în condițiile în care această adresă a fost emisă în data de 10 octombrie 2007, iar Ioan Bahan a murit în cursul lunii iulie 2007.
Față de această situație, secretarul Gheorghe Cega a revenit cu o altă adresă către instanțe, precizând că apariția semnăturii fostului primar pe documentul anterior a fost o greșeală de dactilografiere. Contactat telefonic, Cega a susținut din nou că semnătura lui Ioan Bahan a apărut dintr-o eroare, dar și că întârzierile în soluționarea cererii de retrocedare depusă de Alexandra Curaciuc.
„A fost un an în care aproape toate cererile au fost analizate cu întârziere, deoarece au fost probleme cu proprietățile revendicate de Fondul Bisericesc”, a explicat secretarul Gheorghe Cega.
Ioan Culaș și-a reclamat mama și fratele că i-au tăiat ilegal pădurea Devenit proprietar pe pădure, Ioan Culaș a ajuns în conflict cu propria familie, care a început, așa cum declară acesta, să-i fure copacii.
Astfel, Inspectoratul Teritorial Silvic Suceava a constatat, în luna iunie 2007, că de pe suprafața de pădure a lui Ioan Culaș au fost tăiați ilegal 31 de copaci, prejudiciul stabilit fiind de 129 milioane de lei vechi.
În condițiile în care poliția începuse o anchetă în acest caz, Ioan Culaș depune imediat o plângere penală, în care își acuză mama și fratele că au tăiat ilegal cei 31 de copaci și a cerut anchetarea acestor rude.