Chimiștii britanici au creat o supermoleculă în formă de tirbușon, care, atunci când este orientată în direcția corectă, are toate șansele să devină o armă eficientă contra bacteriilor, chiar și împotriva acelora care au devenit rezistente la antibioticele tradiționale, informează AFP.
Savanții de la Universitatea Warwick din Marea Britanie s-au inspirat în cercetările lor din domeniul infecțiilor din structurile în formă de tirbușon care există deja în stare naturală.
Studiul lor a fost publicat duminică în revista Nature Chemistry.
Aceste supermolecule elicoidale au fost create artificial pentru prima dată la sfârșitul anilor 1980.
Cum funcționează
Compuse din lungi molecule înfășurate în jurul unor atomi de metal, aceste supermolecule au atras foarte repede atenția chimiștilor, însă nu atât pentru aplicațiile lor – care rămâneau obscure -, cât pentru capacitatea acestora de a se „asambla” singure, imediat ce condițiile chimice propice erau întrunite.
Studiind acest procedeu, Peter Scott și colegii săi au creat o nouă clasă de supermolecule elicoidale, mai curate și mai flexibile, care au fost denumite „flexicate”. Savanții britanici au descoperit că una dintre aceste flexicate, ce are la bază atomi de fier, este capabilă să distrugă atât o bacterie Escherichia coli clasică, cât și un stafilococ auriu rezistent la antibiotice (MRSA).
Elicea formată de această flexicată se învârte în sensul invers al acelor de ceasornic, iar supermolecula devine astfel un fel de tirbușon pentru stângaci, care este mult mai eficient contra E. coli și SARM în comparație cu versiunea ei pentru dreptaci.
Într-adevăr, din motive care nu sunt deocamdată pe deplin cunoscute, bacteriile sunt mai vulnerabile în fața unor molecule „stângace”, iar pentru altele, modelul pentru dreptaci este acela care funcționează mai bine.
„Se deschide un nou capitol în chimie. Aceste noi molecule artificiale sunt flexibile, ceea ce înseamnă că, torsionându-le puțin, putem să le folosim contra unui șir întregi de maladii, nu doar contra unor bacterii rezistente precum MRSA”, a declarat Peter Scott.
Doza de medicamente, diuminuată la jumătate
Marea reușită a chimiștilor britanici constă în faptul că au realizat molecule-tirbușon orientate toate în același sens (stânga sau dreapta), în condițiile în care până în prezent cele produse în laboratoare reprezentau un amestec de molecule orientate în ambele direcții.
„Începând de acum, putem oferi unei molecule orientarea pe care o dorim, în funcție de efectul pe care vrem să îl obținem”, a explicat profesorul Scott.
„Obținând orientarea cea bună, putem și să diminuăm doza de medicamente la jumătate, iar prima consecință va fi aceea că vor fi reduse efectele secundare (…) Pentru pacienți, este mai sigur să înghită doar jumătate din doză”, a adăugat chimistul britanic.
Înainte ca aceste flexicate să poată fi utilizate pe pacienți umani va fi nevoie de studii clinice de amploare.
Însă testele realizate de chimiști pe viermi au demonstrat deja o toxicitate relativ scăzută în raport cu eficiența lor antimicrobiană, iar acest fapt este extrem de promițător, afirmă autorii studiului.
