Privind tragedia care a pălit cu furie depozitul de roboței galbeni care este Japonia, sunt convins că șmecherii sus-puși din România – cei care au drept filozofie să își clădească norocul pe nenorocul majorității – oftează adânc, din călcâie. Dar nu oftează de compasiune, doamne păzește, căci în fond nici nu-s în stare de așa niște sentimente care te împiedică să reușești în viață. Ci oftează cu invidie, cu pizmă, ofticându-se cum deodată a dat norocul peste gălbejiții ăia de niponi!
Insomniile îi erodează și abia-abia de adorm spre dimineață, gândindu-se ce bine le-ar prinde să se abată și pe la noi un cutremur mai serios sau chiar două, fiindcă de ciupeli nesemnificative, pe la inundațiile anuale, s-au săturat, efectiv s-au săturat! Inundațiile au ajuns la noi doar niște ciubucuri de amatori; pe când, la un cutremur, dacă ești băiet deștept și te întovărășești cu cine trebuie, se pot da adevărate tunuri, care-ți înmulțesc averea de „n” ori, ca la un joc de bursă băftos. Păi, doar la prima strigare, să scoatem pixul și să socotim cam câte ajutoare internaționale – constând în bani și în tehnologie – s-ar putea deturna spre folosul propriu. Nu-i așa că, numai dintr-un foc, pocnind simplu din degete, o puzderie de vile s-ar înălța semeț, folosindu-se materialele evaporate de pe șantierele de reconstrucție a zonelor afectate de sinistru ?
Și-apoi, venind vorba de șantierele de reconstrucție a zonelor afectate de sinistru, să nu pierdem din vedere și partea așa-zis mai cinstită a afacerii. Vorbind pe șleau, licitațiile pentru acordarea lucrărilor vor fi câștigate – ca întotdeauna, pe la noi – de firmele care trebuie, iar apoi costurile vor putea fi umflate ca niște baloane, până vor fi gata să plesnească. Este un lucru absolut firesc, deoarece doar astfel profiturile se vor ridica la un nivel corespunzător, fiind capabile să hrănească gurile aferente, cu o capacitate cilindrică asemănătoare gurilor de hipopotam.
