Suni Poliția și-ți răspunde… Miliția!

Nu neapărat ca ziarist care se miră de ceea ce vede, și nici măcar ca locuitor în zona Stadionului (nevoit să aștepte zilnic, la volan, ore întregi pentru a putea intra în trafic în porțiunea de pe strada Universității dintre Primărie și tribuna a II-a a Stadionului) m-am adresat în cursul săptămânii trecute la numărul unic 112 pentru o chestiune care ține, sunt convins, de interesul public în cel mai înalt grad. Despre ce e vorba: pe amintita porțiune, în pofida existenței câtorva semne de circulație cu „oprirea interzisă”, zi și noapte, pe ambele părți ale străzii staționează zeci de mașini, din cele 2 benzi rămânând, repet: zilnic, ceva mai puțin de… una! Doamne ferește, în caz de incendiu, pentru Pompieri nu sunt decât două variante: fie să aștepte cuminți eliberarea culoarului (și să se facă scrum obiectivul unde sunt chemați), fie să bușească, la rând, toate mașinile parcate. Iar cei care au drum către Pompieri sau Jandarmi sau secțiile Universității aflate mai sus de Pompieri, pierd timp și consumă nervi, întrebându-se, pe bună dreptate, la ce naiba or fi puse indicatoarele acelea rutiere. Ei bine, vreo două zile la rând, am văzut agenți care stăteau, câte unul pe zi, la intersecția străzilor Universității cu Alexandru cel Bun. Stăteau, și atât. Asta, până ieri, când, în jurul orei 13.00, am văzut o amplă desfășurare de forțe: doi agenți! Ba, pe trotuarul de la Primărie, însuși dl. Laurențiu Hermeniuc, principalul „artizan” al „fluidizării traficului” după metode proprii – adică același om care încă din ’98 vedea rezolvarea problemei nu prin crearea de parcări, ci prin… ridicarea mașinilor parcate aiurea! Ei bine, la dus (locuiesc pe Bradului, în spatele tribunei a II-a) am așteptat ca de obicei exact lângă semnul de oprire interzisă. Numai că, după alte 5 minute, când am revenit, dl polițist m-a somat… să iau dreapta, pe Alexandru cel Bun! De ce? Că așa voia mușchiu’ lui. Venea poate vreo delegație? Aiurea! Se montase vreun semn de obligatoriu dreapta? Nici! Adresându-mă pentru explicații domnului șef al circulației, Hermeniuc adică, prins într-o ședință pe trotuar, acesta mi-a spus că nu-i treaba mea. Ba m-a și amenințat să-mi ia carnetul. De ce? „Uite-așa, că așa vreau eu!… și poate te chem și la testare psihologică!”. Ca să fiu onest, recunosc că mă cam enervasem, după ce n-a știut să-mi spună pe ce motiv mă trimite spre Ipotești când eu am drum spre „Mihai Viteazul” și spre liceul unde aveam oră la 13:30. i.am explicat că eu sunt cel care a sesizat nenorocirea de trafic din zonă și i-am cerut explicații în legătură cu atitudinea inertă a polițiștilor din subordinea sa față de cei parcați ca la balamuc. Și-l mai întreb o dată și acum pe milițianul Hermeniuc: bă, dacă ia foc la voi, la Circulație, pe unde vin, bă, pompierii? … Cărora, în loc să le faceți voi loc (prin obligarea ălora parcați aiurea doar să respecte semnele puse tot de voi) cășunați pe mine care zilnic pierd ore în acel loc. Iar controlul psihologic, tov. Hermeniuc, fă-l de câte ori ai chef. Ți-l recomand că aceeași convingere cu care ți l-am recomandat încă din ’98, de când cu prima „fluidizare”, la fel de tare ca asta de acum!