Efectul clopotelor de la biserica UNESCO Sfânta Cruce din Pătrăuți, de a alunga norii de grindină de deasupra satului, este cunoscut în zonă de peste 150 de ani. Vara, când norii se strâng valuri, valuri și amenință holdele și casele sătenilor, nea Ghiță Puiu, clopotarul satului, vine grabnic la biserică, urcă în clopotniță și trage clopotele, să alunge piatra.
„Clopotul se trage înainte de a începe ploaia și nu se «cântă», doar se trage. Încontinuu, timp de 10 minute, un sfert de oră, jumătate de oră, până se împrăștie norii. Când văd că vine furtuna, dacă sunt nori albi înseamnă că bate gheața. Vin repede și trag clopotele, care se aud la câțiva kilometri. Cum trag clopotele, începe vântul, se vede după cum se plimbă crengile copacilor. Dacă obloanele din clopotniță nu sunt fixate, se trântesc. Vântul desface norii și duce grindina departe, dincolo de sat”, spune nea Ghiță, care a moștenit meseria de clopotar acum 12 ani, de la tatăl lui, Ilie. Ilie Puiu a tras clopotele peste 20 de ani pentru pătrăuțeni.
Clopote sunt și la biserica din centrul satului, dar „nu-s de ploaie”, spun sătenii.
„Aici suntem pe aproape cel mai înalt punct locuit, suntem într-un con, cu un deal care ne separă de pădure și un alt deal care ne desparte de Dărmănești, iar conul în care suntem amplifică sunetul spre sat. La biserica din centru nu trag niciodată clopotele de ploaie, toată lumea știe că cele de aici alungă norii. Dacă nu s-ar trage, s-ar supăra toată lumea”, spune preotul paroh Gabriel Herea.
Decodarea sunetului de clopot
Împreună cu clopotarul, preotul ne decodează și mesajul clopotelor. Vestea de sărbătoare este dată de un mini-concert care începe cu clopotul mic, care «cântă», bătut scurt de trei ori, apoi de trei ori bate cel mijlociu și la urmă de trei ori clopotul mare. Urmează toaca și se repetă ritualul de trei ori, iar la sfârșit se mai trag o dată, împreună, clopotul mijlociu și cel mare.
La mort se trag continuu, cam 5 minute, clopotul mare și mijlociu, dimineață, la amiază și seara. „Când aude lumea, știe că este mort. Pe drum, oamenii mă întreabă cine a murit”, spune nea Ghiță.
Mai este și clopotul de alarmare, la foc. „Când aud clopotul pe timp de noapte oamenii știu că este ceva. Bang, bang, bang, se bate limba de clopot și atunci știu că s-a întâmplat ceva. Este un sunet pe care sătenii îl știu că e de alarmă, un sunet ieșit din tipic”, spune preotul Herea.
Acesta ne spune și povestea celor trei clopote de la biserica Sfânta Cruce. Au fost turnate în sat, de o familie renumită de turnători de clopote, Făgăraș. Primul a fost Mihai Făgăraș, cel care a turnat, până în anul 1850, cele trei clopote care alungă ploaia. Le-a instalat în vechea clopotniță din lemn, ridicată la 1725. Tot Mihai Făgăraș a făcut și clopotul Buga, de la mănăstirea Putna. Ultimul din familia Făgăraș care a turnat clopote a fost Vasile, mort în 1909. Din motive necunoscute, el nu a mai transmis secretul fiilor săi și meșteșugul s-a pierdut. Casa familiei Făgăraș este și astăzi în Pătrăuți, în apropierea bisericii, dar nici unul dintre urmașii turnătorilor de clopote nu mai are nimic în comun cu vechiul meșteșug care i-a făcut celebri până dincolo de granițele Bucovinei.
Vibrațiile peretelui clopotului interacționează și cu acustica clopotniței
Preotul Herea spune că despre sunetele de clopot se vorbește încă din Vechiul Testament, în Psalmi. De asemenea, clopoței erau și la hainele arhiereului. Acum, la slujba de dimineață, la Utrenie, un sunet simplu, al clopotului tras scurt, marchează momentul când preotul iese să cădească.
„La Sfânta Liturghie, când rostesc în altar rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt, clopotarul bate clopotele și toaca de trei ori. Mai trage o dată clopotul în miezul Liturghiei, la momentul transformării pâinii și vinului în Trupul și Sângele lui Hristos. Prin clopot se transmite către sat ceea ce se întâmplă în biserică”, afirmă Gabriel Herea.
Pentru preot, sunetul cu adevărat magic este cel de toacă și nu vrea să vorbească prea mult despre efectul clopotelor asupra credincioșilor ortodocși.
Asupra norilor de grindină, însă, ne deslușește fenomenul șeful Stației Meteo Suceava, meteorologul Ioan Tănasă. Potrivit acestuia, la trasul clopotelor se produce rezonanță pe o anumită frecvență în atmosferă, care produce dispersia particulelor care formează norii – apă, gheață, praf etc.
„Practic, se dispersează particulele solide din nori. Efectul depinde de mărimea clopotului, de forma și de materialul din care este turnat. Este ca la o vioară, nu este de calitate din orice material. Suita de clopote face să interfereze undele sonore. Efectul se produce doar vara, asupra norilor cumulonimbi”, a afirmat meteorologul, care a mai precizat că fenomenul este cunoscut de foarte mult timp, dar nu este suficient explicat.
Oamenii au observat, însă, de-a lungul vremii, că asupra satelor unde se trag clopotele se diminuează grindina.Este posibil ca oscilațiile produse de dangătul clopotelor să reorganizeze particulele ce alcătuiesc norii de grindină și să-i spargă.
Modul în care vibrează peretele clopotului interacționează cu acustica clopotniței și sunt foarte importante caracteristicile de propagare a sunetului în mediul înconjurător. Frecvențele naturale sunt influențate de temperatură, iar coeficientul termic influențează în mod direct vibrația bronzului, aliajul de bază pentru clopote. Cele de la Pătrăuți au, potrivit preotului Herea, și argint în structura lor.
Clopote automatizate, comandate prin telefonul mobil
De la meșteșugarii din secolul trecut, astăzi turnarea clopotelor se face cu înaltă tehnologie. Cea mai renumită firmă de profil se numește B&L Construct, este din Baia Mare și este condusă de Radu Blotor. Radu Blotor ne-a spus că a urmat școala de muzică, pian și chitară, iar turnarea clopotelor a fost un hobby. A vrut să fie numărul unu în România în acest domeniu, a făcut o specializare în Rusia, la cea mai mare turnătorie de clopote din lume, la Pyatkov, și și-a împlinit visul. Acum, la B&L Construct se fac și clopote automatizate. Simplu, prin acționarea unui buton aflat în altar, în hol sau în orice alt loc dorește preotul, sau cu programare. La clopotele cu programare se adaugă un modem cu antenă radio sau GPS, conectate la un ceas atomic din Frankfurt.
„Poți să le programezi pe 50 de ani. Duminică, la ora cutare, să bată clopotul mare două minute. Merg automat, programul se actualizează automat la ora 12 noaptea. Tot automat se face și trecerea la solstiții”, spune Radu Blotor.
Programarea clopotelor automate se poate face și cu telefonul mobil sau cu telecomandă. Telecomanda acționează până la maxim 600 de metri, în schimb cu telefonul mobil clopotele pot fi pornite din orice colț al lumii. La cele automatizate cu programare se poate adăuga și un ciocănel exterior care să bată la ore fixe sau anumite ritmuri.
Toate clopotele turnate la B&L Construct sunt din bronz (cupru, staniu și cupru fosforos cu puritate de 99,99 la sută) adus din import. „Clopotele sunt proiectate într-o anumită notă, apoi le ducem în Olanda pentru acordare. Am făcut până acum peste 700 de clopote, de la clopote mici până la unele de 37 de tone”, afirmă patronul de la B&L Construct.
În ceea ce privește efectul de rezonanță, l-a constatat și el, dar consideră că nu este chiar cum spune legenda. Radu Blotor apreciază că, dacă sunetul unui clopot este mai puternic, poate afecta într-o oarecare măsură atmosfera și își amintește că a constatat, la efectuarea probelor unor clopote la o biserică din Beiuș că, deși ploua, cât au sunat clopotele deasupra bisericii s-a făcut cer senin.
„După ce am oprit clopotele, a început iar ploaia. Clopotele fac reverberație, e același lucru ca atunci când arunci o piatră în apă. Dacă bate un clopot de 12 tone și stai la 10 metri de el, simți că toate organele din corp îți vibrează. Așa se sparg și norii”, a mai spus Radu Blotor.
Firma pe care o conduce mai poate face ca și candelele electrice să se aprindă sau să se stingă cu telefonul mobil, putând fi activate cu un apel telefonic din oricare colț al planetei.
Calitatea produselor și rapiditatea cu care firma s-a dezvoltat i-au adus lui Radu Blotor, în 2005, invitația de a participa la cel de-al XXX -lea Congres al Asociaților Turnătorilor de Clopote din Europa și Rusia, iar în 2008 a fost ales, în Olanda, președinte pentru un an al Asociației Turnătorilor de Clopote Europeni. A turnat clopote pentru mănăstirea Putna, pentru Cotroceni, Cernica, Mitropolia Iași și multe alte biserici și mănăstiri celebre din țară. Este, în continuare, așa cum îi place lui Radu Blotor să spună, „numărul unu în România”.
