Zona euro a câștigat un răgaz, prin acordul convenit la summitul de la Bruxelles care are meritul să satisfacă pe toată lumea, într-o anumită măsură, dar există numeroase incertitudini care trebuie clarificate rapid de miniștrii de Finanțe din zona euro, relatează AFP.
Președintele UE, Herman Van Rompuy, a apreciat vineri că acordul este echilibrat, neexistând „câștigători și perdanți”, întrucât toată lumea a făcut concesii.
Astfel, președintele francez Francois Hollande a renunțat la renegocierea pactului bugetar, în schimbul planului de creștere economică de 120 miliarde de euro.
Șeful guvernului italian, Mario Monti, a fost de acord ca eventualele achiziții de obligațiuni suverane ale țărilor cu probleme financiare să fie condiționate de un calendar strict de reforme.
Premierul spaniol Mariano Rajoy a obținut ca fondurile europene de stabilitate să recapitalizeze direct băncile, astfel încât ajutorul nu va mări datoria Spaniei, dar trebuie să aștepte crearea, până la sfârșitul acestui an, a unui mecanism de supraveghere financiară, prin Banca Centrală Europeană (BCE).
În schimbul concesiilor pentru susținerea Spaniei și Italiei, cancelarul german Angela Merkel a impus creșterea prerogativelor de supraveghere ale BCE și crearea uniunii bancare.
Merkel a respins totodată cererile Franței, Italiei și Spaniei de lansare a a obligațiunilor comune.
Partea cea mai delicată abia urmează să vină.
„Discuțiile tehnice vor fi cruciale și se vor lovi de diviziunile naționale deja cunoscute”, potrivit unei surse europene.
Sarcina va reveni miniștrilor de Finanțe din zona euro, la viitoarea reuniune de pe 9 iulie.
Printre problemele care urmează să fie stabilite se află pragul de la care pot interveni fondurile europene pe piața obligațiunilor suverane, ce sume pot mobiliza și care va fi rolul BCE, CE și al FMI.
Jonathan Loynes, analist la Capital Economics, notează faptul că Mecanismul European de Stabilitate (ESM) nu va putea acoperi decât o mică parte din datoriile care apasă Italia și Spania.
În privința supravegherii bancare, rămân de clarificat prerogativele BCE și relațiile cu Autoritatea Bancară Europeană și cu cele 10 țări din UE care nu sunt membre ale zonei euro, o problemă extrem de sensibilă, mai ales la Londra și Varșovia, a spus un diplomat european.
Eurogroup va analiza cererile de ajutor din partea Spaniei și Ciprului și solicitarea Greciei de relaxare a termenilor acordului de salvare cu BCE, CE și FMI.
„Madridul vrea să primească rapid ajutorul pentru bănci, dar Comisia Europeană vrea aă evalueze dacă toate sunt viabile și merită să fie ajutate”, a arătat o sursă UE care crede că sprijinul nu va veni înaintea toamnei.
Situația Ciprului, care a cerut la rândul său sprijin pentru bănci, trebuie evaluată de troica CE, BCE, FMI.
