Suflete postate online

Ne place sau nu, lumea în care trăim ne pune la dispoziție instrumente care ne pot face viața mai ușoară, dar, utilizate necorespunzător, ne transformă în adoratorii naivi ai unui idol creat de om. Nu este un secret că singura modalitate de a evita capcanele acestor vremuri este folosirea propriului discernământ, fără a pleca urechea la îndemnurile înșelătoare ale unor „binevoitori” lipsiți de scrupule. Ce ne facem, însă, atunci când este vorba de copii? În ce măsură este un copil pregătit pentru a înfrunta pericolele presărate la tot pasul într-o lume care tinde să își uite menirea?
„Internetul, cu bune și cu rele”
Internetul este un astfel de instrument, o sabie cu două tăișuri. Folosit în mod cumpătat, poate fi un ajutor excelent pentru documentare și învățare. Se dovedește a fi, însă, și o capcană, înrobindu-i pe cei care îl utilizează în mod necugetat. Iar copiii lăsați nesupravegheați pe internet se confruntă cu primejdii inimaginabile pentru un necunoscător.
Nu ne-am propus ca, într-un singur articol, să enumerăm toate pericolele navigării prin lumea virtuală. De altfel, acesta este scopul realizării unui ciclu de materiale sub titlul „Internetul, cu bune și cu rele”. Nu ne-am propus nici prezentarea spațiului web ca fiind neapărat un lucru rău. Depinde doar de noi dacă avem putere asupra lui sau dacă îi devenim robi. Ne îngrijorează, însă, un aspect remarcat de mulți: lipsa de apărare a unor persoane, în special a tinerilor, într-un mediu cu prea puține reglementări și prea multe capcane.
Conform site-ului Biroului de Informare al Consiliului Europei la București, coe.com, pe 30 aprilie 2010 a avut loc dezbaterea cu tema „Viața privată în mediul digital și protecția minorilor”. Scopul discuției a fost „de a atrage atenția asupra riscurilor la care sunt supuși minorii în mediul digital, asupra importanței educării lor cu privire la regulile privind datele private pe care ar trebui să le respecte atunci când utilizează internetul, precum și asupra responsabilităților care revin diverșilor actori (părinți, profesori, autorități publice) în promovarea unei astfel de educații”. Acțiunea face parte dintr-un amplu program, Safer Internet, un internet mai sigur, anunțat pe pagina web europa.eu încă de pe 27 februarie 2008 și caracterizat de José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, drept „un bun exemplu de program european, având consecințe directe asupra vieții cetățenilor. Din ce în ce mai mulți copii și adolescenți europeni folosesc tehnologiile online la școală sau acasă; alături de părinții și profesorii lor, ei trebuie să fie informați cu privire la oportunitățile și riscurile pe care le vor întâlni”.
Educarea copiilor
În România, sub coordonarea Safer Internet, există Sigur.Info, un proiect dezvoltat de Salvați Copiii România, Positive Media si Focus – Centrul Român pentru Copii Dispăruți și Exploatați Sexual. Sigur.Info se dorește a fi „un nod național destinat siguranței pe internet, ce va avea în componență un centru AWARENESS (pentru promovare și conștientizare), o linie de informare HELPLINE și o linie de raportare HOTLINE”. În cadrul acestui proiect a fost realizat un studiu, inițiat în septembrie 2009, din care reiese că un copil petrece, în medie, trei ore zilnic pe internet. Pe 29 aprilie 2010, Salvați Copiii România a organizat dezbaterea „Libertate și responsabilitate pe internet. Rolul părinților în educarea copiilor privind internetul. Avantajele și riscurile mediului online”, prilej pentru a da publicității statistici îngrijorătoare: 70% dintre adolescenți și 54% dintre copii folosesc zilnic internetul. 50% dintre părinți afirmă că timpul destinat de copii navigării în spațiul web ar fi de maximum o oră. Concluzia este: „Părinții nu știu câte ore petrec copiii lor pe internet”.
Pericolul de a cădea într-o capcană este real
Pe site-ul avocatnet.ro, într-un articol cutremurător, sunt prezentate câteva date statistice de la dezbaterea „Viața privată în mediul digital și protecția minorilor”. Aflăm că „32% dintre adolescenți au accesat site-uri care promovează violența extremă și ura rasială; 20% dintre adolescenți au fost victimele hărțuirii și amenințărilor pe internet; 40% dintre adolescenți au văzut materiale pornografice la care au acces doar adulții; 9% dintre adolescenți au acceptat să se întâlnească cu persoane necunoscute, cu care au intrat în legătură pe internet; 50% dintre adolescenți au postat date personale online”.
Mai mult, se pare că vârsta de la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut, de la 8-10 ani la 4-5 ani.
Internetul, cu bune și cu rele, conține și spații dedicate informării corecte, dar și unghere special concepute pentru manipularea celor neavizați. Pericolul de a cădea într-o capcană este real. Dacă, de multe ori, adulților le este greu să distingă binele de rău într-un mediu ale cărui limite sunt stabilite doar de discernământul nostru, ne putem imagina la ce încercare este supus un copil, lipsit de instruirea corespunzătoare și, mai ales, lăsat nesupravegheat. Într-o lume care operează cu instrumente noi, dezvăluind noi primejdii, rolul educației capătă noi valențe, extinzând ceea ce știam până acum despre „cei șapte ani de acasă” atât în lumea reală, cât și în cea virtuală. Va trebui să ne conformăm, să studiem și să aplicăm ceea ce am învățat cât mai rapid, riscând ca, în caz contrar, să asistăm, ca martori culpabili, la distrugerea unor suflete nevinovate. Suflete postate online.
(pr. Alexandru PRIPON, sursa: www.ziarullumina.ro)