În colecția patrimoniu.sv, serie inițiată și sprijinită financiar de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Suceava, a ieșit recent de sub tipar, sub egida Academiei Române – Filiala Iași – Institutul „Bucovina” Rădăuți (la editura rădăuțeană „Septentrion”), studiul monografic „Sucevița și Voievodeasa, două localități bucovinene”, lucrare realizată de Valerian I. Procopciuc.
Rodul unei documentări îndelungate
Cartea, care, așa cum remarcă într-un „Cuvânt înainte” venerabilul academician Dimitrie Vatamaniuc, reia și continuă în partea consacrată Suceviței demersul monografic dintr-o lucrare anterioară (publicată în anul 2003 cu titlul „Sucevița, sat al Obcinilor Bucovinei și gropnița Movileștilor”), autorul adăugându-i interesante pagini despre pitorescul sat Voievodeasa (fosta localitate Furstenthal, întemeiată de coloniștii germani), este rodul unei documentări îndelungate.
După o viață dedicată școlii, la vârstă octogenară, Valerian I. Procopciuc are acum satisfacția împlinirii trudei sale de cercetător pasionat prin publicarea acestei duble monografii.
„O osteneală remarcabilă”
Într-o „Întâmpinare” reprodusă în primele pagini ale volumului, preotul și scriitorul Constantin Hrehor subliniază faptul că autorul „lasă viitorimii o osteneală remarcabilă”.
„Construită după regulile genului – scrie el – cu meticulozitate de arhivar și conștiință de documentarist, cartea beneficiază de un limbaj clasic, didactic, astfel că informațiile sunt asimilate lejer”, autorul lăsându-se astfel descoperit ca un „dascăl cu vocație”.
Aflăm răsfoind volumul lui Valerian I. Procopciuc care sunt „Începuturile vieții religioase în Sucevița”, cum s-au ctitorit („între legendă și realitate”) „Primele construcții bisericești…”, sunt conturate efigii de „Conducători spirituali ai Parohiei Sucevița” și urmărim, în partea închinată Voievodesei, „Destinul unei colonii germane din Bucovina”.
Peste 250 de pagini, cu ilustrații intercalate și anexe care susțin documentar demersul monografic
De la pecețile mănăstirii și satului Sucevița la mărturiile creștine din zonă (crucile din piatră existente în areal, între care și cea care marchează 50 de ani de domnie a „prea luminatului Francisc Iosif”) și de la tabelele cu coloniști din Furstenthal, la obeliscul prințului Rudolf, moștenitorul neîmplinit al tronului habsburgic, cel care a vizitat Bucovina dar a rămas în fila istorică a dramei de la Mayerling, toate sunt prezentate documentat în capitolele acestei monografii.
Cele peste 250 de pagini (din care 150 vizează Sucevița), cu ilustrații intercalate și anexe care susțin documentar demersul monografic, pot fi, așa cum spune autorul, „un ghid folositor celor interesați și o lectură, poate, plăcută tuturor”.
