SUCEVIȚA (II). În 1810, sosește la Sucevița, însoțindu-l pe arhiducele Rainer, pictorul silezian Franz Iaschke, cel care avea să realizeze nouă acuarele cu peisaje bucovinene, acordându-i și Suceviței locul care i se cuvenea în tezaurul de simboluri românești ale Bucovinei.
În vremea aceea, când Franz Iaschke picta valea Suceviței, satul se închegase binișor, odată cu sosirea câtorva grupuri de galițieni, în majoritate huțani, Tănase și Ioan Golombiovschi venind din Cozmeci-Galiția, după cum mărturisește cronica parohială a satului Breaza, sat în care s-a mutat Ioan Golombiovschi, durându-și casă nouă în august 1841.
Cu doi ani înainte de sosirea pictorului silezian, în 13 ianuarie 1808, vornic al satului Sucevița era Iacov Coșmațchi, dascălul se numea Banilceschi, iar printre săteni se numărau Gheorghe Ițcuș, care tocmai cumpăra o casă și în Todirești, precum și „giurații” (martorii) Ioan Golembiovschi și Ioan Bodnărescu.
În 9 martie 1823, s-a născut, la Sucevița, Iraclie Porumbescu, primul mare prozator al Bucovinei. Iraclie era al doilea fiu al soților Atanasie și Varvara Golembiovschi și a copilărit în Sucevița ca fiu de suflet al egumenului Ghenadie Plachentie, căruia îi fusese „vândut” simbolic, pentru că avea o sănătate firavă. La Karlsberg, cum se numea, pe atunci, Voivodeasa (întru amintirea „Domniței Voevodului Movilă”), exista o școală primară a micii comunități germane, care se stabilise aici, iar Iraclie Porumbescu a făcut primele clase la Karlsberg-Voivodeasa, înainte de a-și continua desăvârșirea la școlile cele mari din Suceava, Cernăuți, Lemberg și, iarăși, Cernăuți.
În 3 februarie 1823, s-a născut, la Sucevița, publicistul Toader Sireteanu.
În 9 iulie 1887, într-o zi de sâmbătă, Prințul de coroană Rudolf, cel care a murit, într-o tainică poveste de dragoste, în 1888, la Mayerlling, a vizitat Sucevița. „În Sucevița, primi pe Alteța Sa c.r. egumenul mănăstirii, archimandritul I. Filipovici, cu tot conventul, și, după săvârșirea unui Te Deum, în mănăstire, se interesă Alteța Sa Imperială foarte mult de antichități și de feluritele lucruri cusute de mânile voevodeselor și prințesele vechilor voevozi (Prințul de coroană Rudolf a binevoit să ordone cumpărarea unei icoane, care reprezintă mănăstirea Sucevița. Această icoană este lucrată de Eugeniu Maximovici, profesor gimnazial din Rădăuți, și este menită pentru galeria privată de icoane a Alteței Sale)”.
„Icoana” era, desigur, un tablou al marelui pictor bucovinean Eugen Maximovici.
În vara anului următor, 1888, „în aducere aminte de prezența Alteței Sale, principele de coroană Rudolf, în Bucovina, fu ridicat un monument în Voivodeasa, lângă sfânta mănăstire Sucevița. La dezvelirea monumentului au fost de față Excelența Sa guvernatorul țării Baron Pino, apoi Baron Mustață, în numele comitetului țării, și arhimandritul sfintei mănăstiri Sucevița Hilarion Filipovici”[1].
O listă de colectă pentru Societatea „Școala Română”, făcută la îndemnul gospodarilor George Ițcuș, George Badale și George Chiraș, la începutul anului 1895, menționează următoarele nume de sucevițeni: preotul A. Gribovici, primarul Dimitrie Zaremba, Constantin Chiraș, Vasile Chiraș, Vasile Stolerciuc, Ioan Hrehorciuc, Petru Chiraș, George Golembiovschi, Ioan Vatamaniuc, Nicolai a lui Ioan și Simion Bodnarescu, Ioan Bocico, Petre Marco, Andrei Vatamaniuc, George Corjin, George Albu, Ioan Bocico, Ioan Alui Ștefan Sanizeac, Ioan alui Dimitrie Fâșcu, Ioan Chiraș, Vasile Zaremba, Mihai Chizevschi, George Druza, Andrei Ursulean, Vasile Ițcuș, Fedor Ițcuș, Dimitrie Vatamaniuc, Ioan Chiraș, George Cazac, Ioan Cazac, Simion Chiraș, Simion alui Simion Cazac, Vasile Banilevici, George Șumleanschi, Artemie Vatamaniuc, Vasile Husarciuc, Roman alui Petre Bodnarescu, Vasile alui George Vatamaniuc, Vasile Golembiovschi, Efrem alui Ioan Sanizeac și Andrei Chiraș[2].
O altă listă de colectă, din mai 1896, pentru Internatul de băieți români din Cernăuți, încredințată preotului Ambrosie Grigorovici, menționează următoarele nume de locuitori ai Suceviței: preotul Eleazar Sosnovici, primarul Dimitrie Zaremba, Simion Bodnarescul, Avramia lui Simion Bodnarescul, Agripina lui Ioan Serafinovici, Ieremie alui Anton Chiraș, Vasile Stolerciuc, Ignatie Hrehorciuc, Ioan Vatamaniuc, Samuil Chiraș, Ironim Lazarescu, George Badale, Luca Bodnarescul, Iacob Bocico, Teodor Alui Ilie Struș, Ilie Precopciuc, Ioan Petriuc, Ifrim Tcaciuc, Vasile Zaremba, Anița lui Ștefan Bocico, Simion Brăilean și Mihai Bodnarescul[3].
[1] REVISTA POLITICĂ, Anul III, nr. 14, 1 august 1888, p. 8
[2] DEȘTEPTAREA, Nr. 3/1895, p. 27
[3] DEȘTEPTAREA, Nr. 11/1896, p. 85