– Începînd din 2001, doar 203 suceveni și-au văzut dosarul de urmărire întocmit de fosta Securitate înainte de 1989
– Aceștia s-au adresat cu cerere Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), organismul care facilitează accesul la dosarele de securitate
– „Cred că numărul destul de mic de suceveni care s-au prezentat la CNSAS ca să-și vadă dosarul este cauzat și de faptul că, datorită distanței, mulți probabil că au renunțat să mai vină la București. Dosarul nu se vede într-o singură zi, și nefiind de pe aici, e mai greu să te descurci”, ne-a declarat politologul Stelian Tănase
Oportunitatea oferită tuturor românilor de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) de a-și putea consulta dosarul fabricat de către Securitate în perioada regimului comunist nu prea i-a tentat pe suceveni. Județul nostru se află cam pe la coada listei ce conține numărul de cetățeni din fiecare județ care au solicitat CNSAS-ului să-și poată vedea și consulta dosarul de securitate, în cazul în care acesta există. Explicațiile ar fi multe. De la birocrația existentă pînă în momentul în care un solicitant reușește să aibă în fața ochilor propriul dosar și care de multe ori îi face pe unii să renunțe, la distanța care desparte Suceava de București și ce îi face pe mulți să renunțe din start la ideea de a face un număr sănătos de drumuri pînă să-și poată consulta dosarul și pînă la frica de a avea în fața ochilor un trecut nu prea îndepărtat și în care ar putea avea surpriza de a constata faptul că cel mai bun prieten „turna” din greu la „Secu”.
– În cinci ani, doar 203 suceveni și-au văzut propriul dosar de urmărire întocmit de Securitate
Așa cum am spus, sucevenilor nu prea le-a surîs ideea de a sta față în față cu propriul dosar de urmărire întocmit în anii comunismului de către Securitate. Iar asta se poate lesne observa din cifrele care ne arată numărul de suceveni care și-au consultat dosarul la sediul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Astfel, dacă în anul 2001 doar 7 suceveni și-au consultat dosarul, în 2002 numărul a fost de 25, în anul 2003 de 71, urmînd ca în cursul anului 2004 numărul să crească, ajungînd la 85. Și în acest an au fost suceveni care au răsfoit paginile propriului dosar, numărul acestora fiind de 15, însă din luna mai a acestui an posibilitatea doritorilor de a-și consulta dosarul este blocată, în urma unor probleme apărute în legătură cu transferul dosarelor către CNSAS de la Serviciul Român de Informații (SRI). Trebuie spus faptul că, potrivit unor date provenite de la CNSAS, în anul 2001 dosarele au fost consultate de 620 de persoane, în 2002 de 1320 de persoane, în cursul anului 2003 numărul celor care și-au văzut dosarul de urmărire a fost de 1950, iar anul trecut a fost de departe cel mai productiv an în această privință, fiind anul în care numărul celor care au avut acces la propriul dosar de urmărire întocmit de Securitate a fost de 2171. Nici anul acesta CNSAS-ul nu a dus lipsă de „clienți”, pînă în luna mai fiind înregistrați 581 de cetățeni care și-au consultat dosarul de securitate.
– De la depunerea cererii și pînă la momentul în care poți să-ți consulți dosarul pot trece și cîteva luni
Trebuie precizat faptul că CNSAS s-a înființat în anul 1999, prin Legea 187/1999, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică. Conform legii, este permis accesul la propriul dosar de securitate tuturor cetățenilor români și cetățenilor străini care au avut între 1945 și 1989 cetățenia română. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității funcționează la nivel național ca structură unică, fiind condus de un Colegiu format din 11 membri numiți de Parlamentul României pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Numai că cei doritori de a-și vedea dosarul fabricat de Securitate trebuie să știe faptul că trebuie să se „înarmeze” cu foarte multă răbdare. Astfel, pot trece și cîteva luni pînă cînd un solicitant are acces la dosar, din cauza procedurilor extrem de greoaie. Primul pas este depunerea unei cereri la sediul CNSAS din București, în care petentul solicită Colegiului accesul la dosarul de securitate. Imediat după depunerea cererii, urmează o prelucrare primară, prin verificarea conținutului cererii depuse de petiționar și a datelor necesare în procesul de verificare. Al doilea pas este așa numita „prelucrare intermediară”, care presupune verificări în arhiva proprie și în arhivele Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE) sau Ministerului Apărării Naționale (MApN) cu privire la existența unor dosare sau materiale întocmite de organele de Securitate ca poliție politică și în care să fie vizat cel care a depus respectiva cerere de acces. Pasul următor constă în accesul efectiv la dosar sau la documentele întocmite de serviciile speciale sau se comunică faptul că nu au fost identificate astfel de înscrisuri în arhivele verificate de către CNSAS. În cazul în care CNSAS constată că pe numele petiționarului există un dosar sau altfel de documente, acesta este înștiințat în scris cu privire la locul și data în care trebuie să se prezinte pentru a-și consulta dosarul. Astfel că pot trece și luni bune pînă în momentul în care cineva își poate citi dosarul de securitate sau află că nu există așa ceva pe numele lui, acest lucru depinzînd de „norocul” fiecăruia de a fi găsit mai repede în arhive.
„Probabil că Suceava a fost puțin mai ferită de influența Securității, fiind și mai izolată față de centru. Cred că numărul destul de mic de suceveni care s-au prezentat la CNSAS ca să-și vadă dosarul este cauzat și de faptul că, datorită distanței, mulți probabil că au renunțat să mai vină la București. Dosarul nu se vede într-o singură zi, și nefiind de pe aici, e mai greu să te descurci. Plus că dacă nu ești din apropierea Capitalei, e mai greu să-i presezi pe cei de la CNSAS să-ți faciliteze accesul la dosar”, a comentat pentru „Monitorul de Suceava” politologul Stelian Tănase (foto).
