– Tragedia din Ucraina care a dus la formarea unui nor toxic format din oxizi de fosfor a dezvăluit un adevăr crud: populația nu știe absolut nimic despre cum se poate proteja sau ce trebuie să facă în astfel de cazuri de poluare
– „Murim ca șobolanii”, acesta este răspunsul oamenilor la întrebarea ce vor face în cazul unui accident chimic
– Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava recunosc că metodele de protejare a populației sunt mai mult empirice, în mediul rural rezumându-se la adăpostirea în beciuri, crame sau tuneluri
– Măștile de gaz sunt de domeniul amintirilor celor care le primeau în dotare de la întreprinderi în perioada comunistă
Un adevăr crud. Alerta creată prin deraierea trenului încărcat cu fosfor galben în localitatea ucraineană Lvov și formarea unui nor toxic pe o suprafață de 90 de kilometri pătrați a dezvăluit că sucevenii sunt total descoperiți în fața unui astfel de pericol. Pentru a ne convinge de un lucru pe care deja îl știam, am mers în satul Liteni, din comuna Moara, și am discutat cu mai mulți săteni. Dacă unii nici nu cunoșteau prea bine ce s-a întâmplat la vecinii noștri, alții au dat din umeri când i-am întrebat dacă știu ce trebuie să facă într-o situație nedorită de acest gen.
Pe o bancă, stând la umbră, am găsit doi bătrâni. Femeia, Leontina Marmeliuc, în vârstă de 75 de ani, a recunoscut sincer că dacă s-ar întâmpla un accident chimic ar muri, pentru că aparat de radio nu are și la televizor se uită rar. Vecinul ei, Vasile Maximiuc, își amintește că a văzut undeva că trebuie să te ascunzi. „Dacă simți miros afară, fugi în casă. Iei o batistă sau un batic, îl pui în patru și acoperi gura și nasul”, a dezvăluit Vasile Maximiuc. Între timp, pe șanț se mai așează și alte persoane. Oameni mai tineri sau albiți de vreme. Eventualitatea unui accident chimic îi sperie pe toți, fără ca prea mulți dintre ei să știe ce este de făcut. „Eu am auzit de norul ăsta toxic, dar nu-i dă voie să vină la noi. Știu că este poluare mare și sunt oameni bolnavi. Ce fac dacă se întâmplă și la noi? Păi sun la 221, de acolo ne dă informații ce trebuie să facem în caz de nevoie de primul ajutor”, își dă cu părerea tanti Viorica Marmeliuc. De lângă ea intervine un bărbat la vreo 35-40 de ani care refuză să-și dezvăluie identitatea. Este tranșant: „Ce să-i faci norului. Vezi doar că te iau durerile de cap și apoi nu mai ai putere. Murim ca șobolanii. Atât și nimic mai mult”.
– „Autoritățile trec pe la noi doar când e vorba de votat”
Chiar dacă există pericolul ca norul toxic cu oxizi de fosfor să ajungă și pe teritoriul României, oamenii spun că nimeni nu le-a făcut un instructaj despre cum trebuie să procedeze în astfel de situații. „Autoritățile trec pe la noi doar când e vorba de votat”, a mărturisit Gheorghe Marmeliuc. Despre măștile de gaze care i-ar putea proteja parțial împotriva inhalării substanțelor toxice, sătenii din Liteni-Moara vorbesc la timpul trecut. Își aduc aminte ce pe timpul răposatului primeau de la fabrică măști de gaze pentru a le utiliza în caz de necesitate. „Îmi aduc aminte că foloseam geanta de la mască pentru a căra echipamentul pentru fotbal”, a spus zâmbind un sătean. „Iar eu mergeam cu geanta aia de culoare verde la pescuit”, îl completează un altul. Cert este că acum aproape nimeni nu mai deține o mască de gaze. În comerț se găsesc doar în anumite locuri, iar la internet nu au acces o bună parte dintre suceveni. Informativ, o mască de gaze costă în jur de 150 de lei și are o perioadă de garanție de doi ani, firmele de profil având în stoc suficient de multe astfel de produse. „Doar bani să aveți”, după cum a opinat reprezentantul unei societăți care comercializează echipamente de protecție.
– Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava nu are angajat nici un inginer chimist
Suceava, la fel ca și celelalte județe din țară, este departe de a putea face față unui accident chimic de amploare. În ciuda declarațiilor optimiste ale șefilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava, atât mijloacele de intervenție, cât și modalitățile de ajutorare a populației sunt ca și inexistente. „În orașe există adăposturi pentru protecția civilă, în timp ce în mediul rural se vor folosi cele individuale, respectiv beciuri, crame sau tuneluri. În privința măștilor de gaze este o problemă națională, nu numai la nivel local. Vechile măști de gaze distribuite înainte de 1990 nu mai sunt viabile, iar altele noi nu au ajuns decât la un număr limitat de persoane”, a declarat colonelul Mircea Gospodaru, adjunct al șefului Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava. Acesta a recunoscut că ghiduri cu privire la ce ar trebui să facă populația în cazul unui accident chimic nu au fost împărțite în județ, precum și faptul că în cele mai multe locuri, în special la sate, alarmarea se face ca acum câteva sute de ani, prin tragerea clopotelor. O altă problemă a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava este aceea că nu are angajat un inginer chimist, ci doar persoane cu alte calificări care au făcut cursuri de instruire în domeniu.
Ce facem în cazul unui accident chimic?
În primul rând trebuie să împiedicăm pătrunderea substanțelor toxice în organism, prin aparatul respirator sau prin piele, de regulă prin acoperirea corpului. De asemenea, trebuie să ne adăpostim în locuri prevăzute cu un sistem corespunzător de filtroventilație. Restricțiile de consum a apei, produselor agroalimentare și furajelor sunt obligatorii pentru a preveni intoxicarea oamenilor și animalelor în zona contaminată. Și, în ultimă instanță, se recurge la autoevacuare temporară în situațiile când celelalte mijloace lipsesc sau sunt insuficiente.
Semnele intoxicației cu fosfor
Ingestia fosforului alb sau galben în stare elementară cauzează vărsături și diaree descrise ca „fumegânde”, „luminiscente” și cu miros de usturoi. Alte semne și simptome ale intoxicației severe pot include aritmii cardiace, comă, hipotensiune și chiar deces. Contactul cu pielea poate cauza arsuri severe în interval de minute-ore. „Pentru a evita efectele dăunătoare asupra sănătății ale fosforului galben populația va evita expunerea în aer liber începând cu data de 18 iulie 2007, orele 20.00, și până când APM Suceava va informa despre încetarea acestui pericol. În cazul în care apar manifestări de genul celor menționate mai sus vă veți adresa de urgență Serviciului Județean de Ambulanță și serviciilor de urgență/camerelor de gardă din spitale”, se arată într-un comunicat al Autorității de Sănătate Publică Suceava.
