Buciumele, tobele, trâmbițele, goarnele, bicele, dar și vocile a peste 1.500 de urători au răsunat sâmbătă în municipiul Suceava, la Festivalul de datini și obiceiuri de Anul Nou, organizat de Consiliul Județean Suceava în cadrul programului „Crăciun în Bucovina”.
Imediat ce în oraș au început să răsune tobele care dădeau ritmul de joc urșilor și căprițelor în care au venit costumați mulți dintre urători, lumea a și început să se adune în Centru, pe esplanada modernizată, unde a așteptat sosirea paradei tradițiilor populare.
Urătorii, veniți din toate zonele județului și din județe învecinate, precum Botoșani, Iași, Bacău, Neamț, dar și din Republica Moldova, s-au adunat în zona intersecției Areni, în special în Parcul Universității, de unde, cu surle și trâmbițe, cu pocnete din bice și urături specifice zonei lor, au pornit la drum, spre Centru, pe un sens de circulație al principalei artere rutiere a municipiului.
Parada obiceiurilor tradiționale, devenită la rândul ei o tradiție la Suceava, a atras mii și mii de suceveni, dornici să vadă costumele pregătite de urători pentru acest an, să-i asculte cum cântă la diverse instrumente – buciume, tobe, goarne, trâmbițe, să le urmărească jocul specific animalelor reprezentate – urși, căluți sau capre.
Așa se face că, de o parte și de alta a bulevardului principal, trotuarele erau pline de lume, care sorbea din ochi impresionanta paradă a tradițiilor populare, până și cei aflați în mașinile oprite temporar în trafic întâmpinând parada cu zâmbetul pe buze și cu aparate foto sau cu telefoanele pregătite să-i filmeze și să-i fotografieze pe urători.
Plug de peste 200 de ani, adus cu boii, de la Câmpulung Moldovenesc
La fel ca și în ceilalți ani, prima formație de urători din paradă a fost cea din Câmpulung Moldovenesc. Cu sumane negre și ițari albi, strânși pe picior cu cizme negre, lungi, urătorii ieșeau în evidență și prin buciumele lungi, lucrate de pricepuți meșteri care cunosc tainele lemnului, cu care făceau să răsune centrul orașului. Tot ei s-au prezentat și cu tradiționalul plugușor tras de boi – Florinel și Cărăbuș, cu brăduț împodobit deasupra, cu care gospodarii mergeau pe vremuri din casă în casă, pentru a vesti Anul Nou și a le ura gazdelor spor în toate și belșug.
Plugul cu care au venit la Suceava, tras de boi, după două zile de mers, are o vechime de peste 200 de ani.
În spatele lor veneau gospodarii de la Mălini, care, pe scena din Centru, au încântat publicul cu frumoasele urături tradiționale, apreciate la nivel național, recent fiind premianții unui festival folcloric care a reunit talente din toată țara.
Cei din Corlata au venit cu cerbul și cu frumoase bundițe din piele de oaie, îmbrăcate peste portul tradițional alb cu negru, Hânțeștiul cu cel mai tânăr grup de urători – călușari îmbrăcați în roșu și alb, Udeștiul cu fioroși urși, care săreau, urlau, făceau tumbe și dansau, pe ritmurile tobelor.
„Avem prezente 42 de trupe, pentru că în fiecare an, pe lângă cei invitați de noi, vin și alții care vor să fie prezenți aici. Un element de noutate este prezența unei formații din Republica Moldova, dar și a unor trupe din județe vecine – Botoșani, Iași și Neamț. Este unul din cele mai mari evenimente care evidențiază tradițiile de iarnă, în special Anul Nou, iar de peste 20 de ani această tradiție are loc pe 27 decembrie, de Sfântul Ștefan”, a declarat Viorel Varvaroi, managerul Centrului Cultural Bucovina, care a însoțit trupele la paradă.
Urători de peste Prut, jocuri cu flăcări și malanca
Dacă pe mulți spectatori i-a fascinat dansul caprelor, al urșulor și căiuților, alții au apreciat mult pocnetul bicelor pe care o parte din urători le învârteau deasupra capetelor, sfichiuind aerul și trosnind năpraznic, în vreme ce în jurul lor se făcea liber pe o distanță de câțiva metri.
Cu frumoase cântece și o veselie debordantă s-au remarcat și urătorii de peste Prut – Ansamblul folcloric „Țărăncuța” din sat Bardar – raionul Ialoveni, din Republica Moldova.
Alte cete de urători, precum cei din Boroaia, au prezentat și jocuri cu flăcări, dar și malanca, o formă de teatru popular cu tentă satirică, unde personajele sunt baba și moșneagul, doctorul, popa, capra și ciobanul, căiuții, ursul, cerbul și negustorul.
„În fiecare an venim cu obiceiurile preluate de la părinți, bunici și străbunici”,
a spus Laurențiu Fediuc, unul dintre urătorii din Boroaia, prezent la paradă atât cu feciorul său, cât și cu nepotul.
Impresionați de cele văzute, copiii care au asistat de pe marginea străzii la parada tradițiilor populare au mărturisit că își doresc și ei ca de Revelion să meargă cu uratul cu fel de fel de deghizări, multe inspirate din cele ale urătorilor pe care i-au putut admira sâmbătă, de Sfântul Ștefan.
„Tradiția ne-a obișnuit ca în fiecare an, la Suceava, pe data de 27 decembrie, să avem o sărbătoare a satului românesc, a grupurilor folclorice care reprezintă obiceiurile de iarnă. Aici poate fi văzut tot ce ține de obiceiurile de la trecerea dintre ani – ursul, capra, cerbul, urâții, frumoșii, căiuții – fiecare cu simbolul lui, care aduce în ograda gospodarului urările pe care le-am moștenit și le ducem mai departe. E o bucurie pe care ne dorim să o transmitem mai departe”, a declarat Călin Brăteanu, consultant artistic al Centrului pentru Conservarea și Păstrarea Culturii Tradiționale Suceava.
Spectacol impresionant, pe durata mai multor ore
Cei aproximativ 1.500 de urători, însoțiți de mult mai mulți spectatori, s-au îndreptat apoi spre centrul Sucevei, trecând prin fața Palatului Administrativ, unde nu au mai fost întâmpinați de autorități, așa cum se obișnuia, încât au mers direct către scena amenajată pe esplanada modernizată, lângă bradul de Crăciun.
Acolo, pe rând, urătorii din toate zonele județului, dar și cei veniți din vecinătăți au demonstrat talentul lor și meritele de a fi păstrători ai tradițiilor strămoșești, în fața unui public numeros, care a înfruntat frigul și a suportat ninsoarea, pentru a putea vedea cât mai mult din spectacolul care a durat mai mult de patru ore.
