Suceveni îmbolnăviți la locul de muncă

Tot mai mulți suceveni se îmbolnăvesc din cauza locului de muncă, dar bolile profesionale sunt rar diagnosticate. Așa susțin specialiștii în medicina muncii de la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava, care arată că șefii de unități, fie ele private sau de stat, refuză să înregistreze astfel de cazuri în timp ce, pe de altă parte, angajații se tem că un asemenea diagnostic le-ar provoca probleme la serviciu, ba chiar ar constitui un motiv de concediere.
”Statisticile indică mai puține boli profesionale, dar este o scădere falsă, pentru că, în realitate, există mult mai multe, însă nedeclarate. Din 2004, Direcția de Sănătate Publică nu mai are voie să controleze condițiile de muncă din societăți, cu excepția celor cu riscuri mari. Așadar, noi avem voie să verificăm doar astfel de unități, iar în restul putem întreprinde cercetări doar dacă cei care le conduc ne solicită expres acest lucru. Medicina muncii este o specialitate vitregită prin numărul deficitar de medici, prin dezinteresul societăților, care nu vor să anunțe bolile profesionale, și prin teama salariaților de repercusiuni în cazul în care recunosc că s-au îmbolnăvit la serviciu”, explică dr. Rodica Țugulea, de la DSP Suceava, adăugând că anul trecut unitățile în care s-au putut întreprinde cercetări au fost AMBRO, URB Rulmenți, SPIT Bucovina, Termica, Spitalul Suceava, Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Calcarul SA Pojorâta, Parcul Zoologic și Spitalul din Rădăuți.
La Spitalul Suceava, bolile profesionale sunt ținute sub tăcere
Potrivit medicului, în 2008, controalele de la Spitalul Suceava au scos la iveală cazuri de boli profesionale demonstrate cu certitudine în rândul angajaților de la Serviciile de Anatomie Patologică și Medicină Legală, respectiv rinite alergice, conjunctivite și cancer.
„S-au făcut determinări de noxe și s-au înregistrat valori depășite. Acolo se lucrează cu substanțe chimice iritante pentru căile respiratorii și cu potențial cancerigen, cum ar fi benzenul sau formolul”, explică dr. Rodica Țugulea.
Specialistul DSP adaugă că de boli profesionale se poate vorbi și în rândul salariaților din secții, numai că în aceste cazuri cercetările nu au fost încă finalizate. Pe de altă parte, completează medicul, nici angajații nu vor să le declare ca atare, deși în unele situații este clar că s-au îmbolnăvit la locul de muncă.
„Avem medici, asistente și infirmiere cu tumori maligne, boli infecțioase și parazitare, tuberculoză, tulburări nevrotice legate de stres, hernii, dorsopatii și multe alte afecțiuni care ar putea fi legate de condițiile de la locul de muncă. Trebuie, însă, să vedem exact câte cazuri de același gen provin dintr-o anumită secție, pentru a stabili dacă este sau nu boală profesională. Totuși, în unele situații în care legătura este evidentă, angajații ne roagă să nu le anunțăm”, punctează specialistul DSP.
În 2008, din cauza unor boli precum cele enumerate mai sus, salariații Spitalului Suceava au avut nevoie de peste 14.000 de zile de concediu medical.
96 de suceveni cu boli profesionale, înregistrați oficial în 2008
Specialistul arată că, în 2008, în județ, au fost luate în evidență doar de 96 persoane cu boli profesionale, care au fost raportate către Institutul de Sănătate Publică București și Casa Județeană de Pensii. Dintre acestea, 14 aveau diagnosticul de silicoză, iar 17 de fibroză pulmonară, bronșită cronică sau astm cronic, în timp ce 11 sufereau de hipoacuzie, iar doi de surditate, ca urmare a expunerii prelungite la zgomote. Restul prezentau boli cauzate de substanțe chimice toxice și suprasolicitare fizică sau psihică.
„A început să scadă numărul cazurilor de silicoză, frecvent întâlnite în minerit, dar a crescut în schimb numărul îmbolnăvirilor cauzate de suprasolicitare osteoarticulară și zgomot. În ultima perioadă, bolile profesionale cel mai des întâlnite sunt dorsopatiile, ca urmare a efortului fizic, cum ar fi căratul sau ridicatul greutăților, care se manifestă prin dureri ale coloanei, sindromul de canal carpian, întâlnit în special la persoanele care scriu mult, de mână sau la calculator, cum ar fi profesorii și medicii, și care este caracterizat prin amorțeli ale mâinilor și ale degetelor. Frecvente sunt și hipoacuziile și surditatea, boli întâlnite îndeosebi în industria extractivă, minieră sau turnătorii, dar și polineuropatiile, cauzate de expunerea la substanțe chimice”, subliniază dr. Rodica Țugulea.
Merg anual la controale medicale și tratament de recuperare
Medicul mai spune că, la ora actuală, în creștere sunt și eczemele și dermatitele, afecțiuni apărute în urma contactului repetat cu o substanță considerată alergenă, întâlnită în mediul de lucru, cum ar fi detergenții sau medicamentele. Aceste afecțiuni apar la persoanele care au contact direct cu substanțele incriminate, cum ar fi spălătoresele și farmacistele.
O altă boală profesională este sindromul Raynaud, întâlnită la muncitorii care folosesc ciocanul pneumatic și care se manifestă prin apariția acceselor intermitente de paloare sau cianoză la nivelul degetelor și prin durere.
În categoria afecțiunilor dobândite la serviciu ar fi și neurastenia, cauzată de suprasolicitarea psihică la locul de muncă.
Dr. Rodica Țugulea afirmă că, odată diagnosticați cu o boală profesională, pacienții trebuie să se prezinte anual la controale medicale și tratament de recuperare, dar cel mai important lucru în rezolvarea problemelor bolnavilor rămâne reglementarea condițiilor de la locul de muncă.
Poziția directorului medical al Spitalului Suceava
„Angajații au materialele de protecție necesare și este vina lor dacă nu le folosesc. De asemenea, au niște reguli de protecția muncii pe care trebuie să le respecte, dar și acest lucru depinde de ei. Spitalul le asigură condiții de muncă adecvate, la acest capitol nu există imperfecțiuni”, susține dr. Doina Ganea Motan.