Cea mai mare parte a bancnotelor false descoperite de poliție în județ au fost realizate în afara granițelor țării și au ajuns în Suceava fie întâmplător, aduse de persoane care au muncit în străinătate și care nu știau că au fost plătite, pentru munca lor, cu bani falși, fie au fost plasate strategic de membrii unor rețele.
Cele mai multe bancnote false care circulă pe piață sunt în euro, urmate de cele în lei, în timp ce lirele sterline și dolarii americani falși sunt rarități.
Conform datelor furnizate de Brigada de Combatere a Crimei Organizate Suceava (BCCO) Suceava, structura de poliție care se ocupă de combaterea infracțiunilor de fals de monedă, de la începutul lui 2009, în județ au fost identificate 164 de bancnote false, care fac obiectul cercetărilor în 18 dosare penale.
110 dintre bancnote au fost euro falși, cu valori cuprinse între 10 și 200 de euro, 47 imitau bancnote de 100 de lei românești, șase erau falsuri reprezentând 20 de lire sterline, în timp ce o bancnotă era un fals de 10 dolari americani.
Față de anii precedenți, numărul falsurilor descoperite este în ușoară scădere, însă fenomenul rămâne la un nivel destul de ridicat.
Constată că au bani falși când ajung la casele de schimb
După cum a precizat subcomisarul Petrică Țibichi, șeful Serviciului de Combatere a Traficului de Persoane din cadrul BCCO, de la începutul anului au fost anihilate două grupări care au plasat pe piața din județ bani falși, însă cele mai multe bancnote aparțineau unor persoane care habar nu aveau că au în buzunar falsuri.
„În cele mai multe cazuri de acest gen, a fost vorba de persoane venite cu banii din străinătate. Cel mai adesea, aceste bancnote false au fost descoperite de personalul de la casele de schimb valutar, care ne-a sesizat pe noi. În 98% dintre cazuri, cei care ajung cu bani falși la casele de schimb valutar nu știu că au asupra lor bancnote contrafăcute”, a declarat subcomisarul, care a explicat că falsurile sunt în general bine realizate și greu de depistat de un necunoscător.
În marea majoritate a acestor cazuri, persoanele care au muncit pe bani falși nu au șanse să-și mai recupereze vreodată banii.
Schimbau falsurile în bani la magazine sătești
Referitor la grupările care au plasat bani falși pe piață, prima a fost anihilată în luna martie a acestui an. La acea vreme, în urma unei descinderi a polițiștilor, au fost reținuți trei indivizi, doi din Maramureș și unul din Gura Humorului, asupra lor fiind găsite 23 de bancnote falsificate, toate de 100 de lei. Până să fie prinși, indivizii distribuiseră deja zeci de bancnote în mai multe locații din țară, anchetatorii probând plasarea a 27 de bucăți, pe raza județului Suceava, în Cluj și în Maramureș. Bancnotele erau realizate în Maramureș, specialiștii BCCO apreciind că erau relativ bine falsificate.
Pentru a nu fi identificați, cei trei foloseau banii la unități de alimentație publică și chioșcuri din mediul rural, de obicei pe timp de noapte, de fiecare dată pretinzând că sunt foarte grăbiți și achiziționând bunuri cu valoare mică, gen un pachet de țigări.
Oameni abordați pe stradă și momiți cu schimburi avantajoase
A doua grupare, formată din trei persoane din Fălticeni, a fost anihilată luna trecută, în urmă cu două zile învinuiții fiind trimiși în judecată. În sarcina acestora au fost reținute 13 fapte, comise în Suceava, Neamț și Botoșani, în toate cazurile fiind vorba de plasare de euro falși.
Ca mod de operare, aceștia abordau pe stradă persoane pe care le rugau să le schimbe valuta în lei, momindu-le cu un schimb foarte avantajos, de asemenea mai plasând bani la magazine, săli de jocuri și la stații PECO.
În acest caz se crede că falsurile au fost realizate în Bulgaria, de o rețea internațională.
„Tot ce pare avantajos în cazul unor schimbări de monedă trebuie să pună multe semne de întrebare. Plasatorii nu se duc niciodată cu banii la case de schimb valutar ori la unități bancare, ci își aleg victime neavizate”, a arătat subcomisarul Petrică Țibichi.
Diferențele dintre fals și original
Banii falși descoperiți în județ provin în majoritate din afara granițelor țării. În acest an, în țară s-au identificat „centre” de falsificare doar în Constanța și Maramureș, banii proveniți din acest din urmă județ ajungând și la noi.
„În general, la toate falsurile calitatea hârtiei lasă mult de dorit, este mult diferită față de original, în timp ce la bancnotele românești false s-a putut observa o diferență mare și de culoare. La valută, firele de mătase diferă mult de original, în timp ce la bancnotele românești fereastra nu este niciodată imitată bine de falsificatori”, a explicat cum pot fi identificate falsurile subcomisarul Petrică Țibichi.