Sucevean cu schizofrenie din 1982, lăsat fără indemnizația de handicap

Un sucevean în vârstă de 59 de ani, bolnav de schizofrenie de peste 30 de ani, a rămas fără indemnizația de persoană cu handicap deoarece Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap de sub autoritatea Consiliului Județean Suceava a considerat că adeverința medicală eliberată de medicul specialist, suplimentar față de referatul medical impus de lege, nu este suficientă pentru a-și dovedi boala.
Bărbatul a fost internat pentru prima dată într-un spital de psihiatrie la vârsta de 27 de ani, din 18 octombrie 1982 până în 12 ianuarie 1983, la Burdujeni. Din 1983 a fost constant în observația psihiatrilor, fapt dovedit de fișa medicală de la spital. Cât timp boala i-a permis, bărbatul a și lucrat, după cum afirmă chiar el, „la IFA, la troleibuze și la Cooperativa Constructorul”, dar odată cu agravarea afecțiunii psihice a fost pensionat, iar acum are o pensie de invaliditate de 670 de lei.
În ultimii trei ani a avut și indemnizație de persoană cu handicap. „Prima dată când iau pensia îmi cumpăr medicamentele, că astea sunt cele mai importante. 300 de lei mă costă în fiecare lună”, ne-a spus omul.
La începutul lunii noiembrie a anului trecut s-a prezentat, conform legii, la reevaluare și surpriză: comisia a considerat că nu întrunește condițiile pentru a fi încadrat cu un grad de handicap. Documentele medicale nu au mai fost suficiente.
Contactat, medicul specialist psihiatru care îl are acum în evidență, dr. Irina Bălăuță, ne-a declarat că pacientului i s-a cerut documentul original care atestă internarea de acum 31 de ani. „I-am eliberat pacientului o adeverință cu semnătura și parafa mea și ștampila Spitalului Județean, adeverință trecută prin oficiul juridic al spitalului, care atestă data internării și a fișei pe care o are la noi, dar nu i-a fost luată în considerație. I s-a spus că îi trebuie documentul original, internarea. Dacă noi putem confirma că pacientul a fost internat și diagnosticul, ce vor să vadă pe un bilet de ieșire din spital din 1982?!”, a spus dr. Bălăuță, care a mai precizat că nu este primul caz în care comisia a procedat astfel în ceea ce-i privește pe pacienții cu afecțiuni psihice.
„Au zis că eu am și pensie de boală, că-mi ajung banii”
„Au zis că eu am și pensie de boală, că-mi ajung banii. Mi-am dat seama că nu vor să-mi dea”, ne-a spus bărbatul. Întrebat de ce nu a făcut contestație în cele 30 de zile prevăzute de lege, el ne-a spus că de la comisie i s-a spus să aștepte răspunsul și el s-a gândit că o să-i vină prin poștă. Mult după cele 30 de zile a mers la comisie să întrebe rezultatul și a aflat că nu va mai primi indemnizația de handicap.
Referitor la acest caz, președinta Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap Suceava, dr. Ioana Solcan, și secretara comisiei, Mihaela Nacu, ne-au spus că este posibil să fie vorba despre o greșeală, de înțeles din cauza numărului mare de dosare care trebuie evaluate, și au invitat pacientul din nou la comisie, în cursul acestei săptămâni. Ele insistă în continuare că la comisie pacientul trebuie să prezinte documente originale care atestă debutul bolii, interpretând în acest sens o adresă a Direcției de Protecție a Persoanelor cu Dizabilități.
Potrivit acestei adrese, diagnosticul de retard mental se diferențiază de alte boli mentale prin aceea că se stabilește înainte de 18 ani, „fapt atestat prin existența documentelor medicale de la acea dată”. Competența diagnosticului, însă, revine medicului specialist, nicidecum comisiei de evaluare, deci medicul specialist care întocmește referatul este cel care trebuie să aibă acces la aceste documente. Mai departe, adresa forului superior arată clar că „evaluarea complexă (n.r. – adică ceea ce face comisia) este axată pe deficitul funcțional evaluat în baza referatului medical de specialitate și pe capacitatea funcțional adaptativă a persoanei – evaluarea gradului de autonomie personală, socială și psihocognitivă a persoanei”.
Pentru comisiile de la Suceava toate diagnosticele sunt suspecte, din start
Doar pentru încadrarea într-un grad de handicap auditiv sunt necesare acte care să fie eliberate la data debutului afirmat, care pot atesta direct sau indirect debutul hipoacuziei înainte de vârsta de 26 de ani. Tot în adresa transmisă de la București se mai precizează că „activitatea fiecărui specialist nu poate fi supervizată decât tot de către o persoană care are aceeași pregătire (din punct de vedere științific – Colegiul Medicilor, Colegiul Psihologilor sau Colegiul Asistenților Sociali, iar din punct de vedere metodologic, de specialiștii Comisiei Superioare). Din aceste motive, orice decizie pe care o ia un specialist în activitatea de evaluare este realizată cu deplină responsabilitate”.
Din cele prezentate, cele două comisii de evaluare de la Suceava au înțeles că trebuie să ceară mai departe tuturor pacienților documente privind debutul bolii. Juriștii independenți pe care i-am consultat sunt de părere că pacienții ajung la comisie cu diagnosticul pus de un medic specialist, iar în cazul în care comisia are dubii asupra corectitudinii diagnosticului poate să-l conteste la Colegiul Medicilor.
Președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, ieri, că a cerut secretarului județului, Petru Tănasă, să solicite de la Direcția pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități precizări exacte cu privire la documentele pe care trebuie să le aducă pacienții la comisie și asupra bazei legale a solicitării ca toți pacienții să prezinte acte medicale suplimentare referatului semnat de medicul specialist.