Sucevean condamnat pentru clonarea de carduri bancare

Un sucevean în vârstă de 41 de ani a fost condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru clonarea cardurilor bancare. Cornel Daniel Dobroghii a fost găsit vinovat de magistrații de la Curtea de Apel Suceava, aceeași soluție fiind pronunțată și în cazul unui complice, Romică Constantin Amihălăchioaiei.
Dosarul a fost constituit după o anchetă a procurorilor de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Suceava, care în mai 2013 au aflat că pe raza județelor Botoșani și Suceava s-ar fi constituit un grup infracțional organizat specializat în infracțiuni informatice.
Investigațiile au durat însă destul de mult, întrucât gruparea nu acționa în țară, ci în străinătate.
Astfel, deși procurarea dispozitivelor de skimming și coordonarea activităților infracționale avea loc pe teritoriul României, montarea skimmerelor în scopul copierii datelor de pe benzile magnetice ale cardurilor bancare avea loc în străinătate, în țări precum Olanda și Norvegia, iar retragerile frauduloase de numerar aveau loc în țări precum Filipine și Coreea de Sud. Asta pentru că membrii grupării umblau prin toată lumea și erau extrem de greu de localizat. Aproape patru ani s-au chinuit anchetatorii să le dea de urmă, botoșăneanul fiind reținut de procurori abia în februarie 2017.
Metoda de acțiune se baza pe amplasarea unor dispozitive cu camere video miniaturale pe tastaturile ATM-urilor bancare și de skimmere pe fantele de introducere a cardurilor. Astfel, în momentul în care clienții ajungeau la ATM-uri, cardurile lor erau citite, camerele video înregistrau PIN-urile, iar înregistrările realizate erau preluate de membrii rețelei care ulterior clonau cardurile pe „blancuri”, iar după câteva zile scoteau banii din cont. Care a fost numărul total al victimelor este greu de spus pentru că nu s-a făcut un bilanț întreg al faptelor, existând posibilitatea ca activitatea infracțională din domeniul criminalității informatice să se fi derulat pe teritoriul mai multor state din vestul Europei. Cert este că în urma comisiilor rogatorii internaționale numai autoritățile olandeze au transmis compromiterea a 20 de conturi bancare, prejudiciul fiind estimat la 6.000 de euro, în timp ce în cazurile din Norvegia, în lipsa unor probe concludente, cercetările au fost sistate.
Suceveanul avea sarcina de a cumpăra echipamentele și de a asigura dispozitivele necesare, el având o experiență de acest gen din Slovacia.
În schimb, individul din Botoșani, stabilit în Olanda în acea perioadă, ajuta la transmiterea echipamentelor și a codurilor de acces, schimbul de informații făcându-se prin intermediul aplicației Yahoo Messenger. Ce l-a dat de gol au fost datele recuperate de anchetatori în cadrul perchezițiilor informatice, procurorii reușind să facă dovada transmiterii informațiilor de acces.