Adrian Porumboiu a ridicat fabrica de morărit și panificație „Mopan” de pe jos, a șters-o de praf, a spălat-o, i-a dat să mănânce, a îmbrăcat-o, a trimis-o la școală și după aia i-a dat-o de soție Sucevei. Fabrica fiind fată cuminte, curată și harnică a început să-i facă pâine și tot felul de plăcinte Sucevei. Fabrica mai lipsește noaptea de-acasă, dar nu bate cluburile de fițe cu toți gelații cu cefe late, ci frământă aluat și coace pâine pentru a avea Suceava ce să mănânce dimineața, când se trezește un pachet de nervi din cauză de mahmureală sau pentru că știe că iarăși va primi înjurături din partea celor care nu pot circula cu mașinile din pricina multelor șantiere din oraș.
Totodată, direct sau indirect, Fabrica a dat de lucru la sute de suceveni. Adevăratul tătic al Fabricii, Adrian Porumboiu, a considerat că pâinea nu prea merge mâncată goală și de aceea i-a dat Sucevei și un pic de fotbal, dorind astfel să se diferențieze de politicienii care dau pâine unsă cu circ.
Domnul Porumboiu a băgat bani în echipa de fotbal Cetatea Suceava și a avut o singură pretenție: să-l transfere la FC Vaslui, echipa de liga I pe care o patronează, pe Mihai Roman. Numai că ginerele său, dând dovadă de proastă creștere, l-a transferat pe talentatul fotbalist, fără știrea socrului, la FC Brașov. Suceava spune că fotbalistul a plecat gratis, probabil în amintirea vremurilor când Suceava era poreclită „Sârma” și era primită cu brațele deschise de fabricile din Brașov.
Dacă Adrian Porumboiu i-a dat zestre fetei sale, Fabrica, Suceava a venit ruptă în fund și nici măcar n-a avut bunul-simț să împartă cu tata socru comoara pe care a găsit-o între timp bătând mingea pe „Areni”. Fata, săraca, își vede în continuare de treabă, iar soțul mănâncă pâine, mărindu-și fundul, dar și îngroșându-și obrazul, fumează, bea bere, râde de Adrian Porumboiu și se uită la Mihai Roman cum joacă el pentru FC Brașov și pentru Națională.
Poate că domnul Porumboiu s-o fi gândit să-și despartă fata, dar unde s-o ducă pe vremurile astea de criză, atât financiară, cât și morală? Așa că Fabrica va rămâne în continuare soția bădăranului cu burtă și cu obrazul gros, iar tatăl acesteia va rămâne cu gândul la lecția pe care i-a predat-o ginerele său. Lecția care demonstrează că nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită.
