Presa românească a pus adeseori în lumină modul în care minoritățile etnice din Banat sau din împrejurimile Clujului trăiesc de mulți ani, în ciuda nevolniciei politicienilor, în cea mai bună înțelegere. În acest context s-a omis să se sublinieze ceea ce se întâmplă, din acest punct de vedere, în județele din răsăritul țării.
Din nordul României și până în sudul ei trăiesc, muncesc, petrec și se încuscresc cu românii mai multe minorități etnice: ucraineni, ruși lipoveni, poloni, germani, slovaci, unguri, rromi ș.a. În această privință, Suceava rămâne un model demn de urmat.
N-a trecut decât o lună de când vechii trăitori de pe meleagurile Bucovinei, împreună cu prietenii lor, s-au regăsit la cunoscutele „Întâlniri Bucovinene”. Având loc în mod constant la Câmpulung Moldovenesc, acestea prilejuiesc cunoașterea îndeaproape a folclorului românesc, polonez, ucrainean, al rușilor lipoveni etc.
Sub aceleași auspicii favorabile, Consulatul General al Ucrainei de la Suceava a organizat, în lunile august și septembrie sărbătorirea celei de a optsprezecea aniversări a Zilei Ucrainei. Alături de etnici ucraineni, oficialii români din partea locului au evidențiat importanța momentului, iar artiști cernăuțeni și suceveni, între aceștia din urmă îl amintim pe talentatul Laur Ștefan Hreniuc, l-au onorat cu cântecele lor.
În aceeași direcție și cu același elan s-a desfășurat și Festivalui Interetnic al Cântecului și Dansului Popular, inițiat de Comunitatea Rușilor Lipoveni din România. Născut pe tărâmuri dobrogene, după cum recunoaște și deputatul Miron Ignat, președintele Comunității Rușilor Lipoveni din România, în cuvântul său, festivalul trebuia să dobândească o nouă dimensiune, întrucât „a apărut necesitatea să îi atragem în acest circuit și pe etnicii noștri din partea de nord a Moldovei, astfel ca obiceiurile și tradițiile etnicilor din sudul, centrul și nordul țării să se cunoască reciproc”.
În linii mari trebuie să remarcăm buna organizare a festivalului datorată aceluiași Miron Ignat. Rând pe rând, pe scena festivalului și-au dat concursul mai multe ansambluri aparținând minorităților etnice de ruși lipoveni, ucraineni și germani din mai multe localități din țară (Brăila, Constanța, Ghindărești, Jurilovca, Mahmudia, Periprava, Mila 23, Sarichioi, Slava Cercheză, Sulina, Tulcea, Siret, București). De remarcat, ansamblul de ruși din localitatea Ivanovo, din Federația Rusă cu care a început spectacolul folcloric desfășurat la Sala Dom Polski din Suceava.
Pe lângă atâtea observații pozitive, notăm și un minus: Suceava nu a fost reprezentată de nici o formație de etnie slavă, deși grupul „Domra fermecată” era chiar acolo. Mai mult, nici a doua zi, când se aniversau 285 de ani de la atestarea satului Lipoveni nu s-a găsit nimeni ca să invite formația suceveană mai sus-menționată. Până la urmă, spectacolul a fost salvat, deși pe scenă au urcat mai multe formații, de vocea și cântecele inspirate ale Irinei Frol, directorul executiv al Comunității Rușilor Lipoveni din România.
Astfel, sub cerul senin a sfârșitului de august și începutul de septembrie, românii, ucrainenii, rușii lipoveni, germanii, polonezii și-au uitat pentru o clipă greutățile care le apasă umerii.
Tradiția devine în acest fel, un remediu la nenorocirile care bântuie lumea și o veșnică sursă de regenerare.
Prof. Ștefan HRENIUC
