Suceava, Rădăuți și încă 15 localități, în dezacord cu vecinii la stabilirea granițelor

Delimitarea granițelor unităților administrativ teritoriale (UAT) – orașe și comune – din județul Suceava este încă o problemă nerezolvată, deși această acțiune a început din punct de vedere legislativ încă din 1996, odată cu apariția Legii nr. 7/1996, legea cadastrului și a publicității imobiliare, modificată și completată prin OUG 64/2010 și Legea 133/2012. După atâția ani, mai există încă 17 localități care nu au ajuns la un acord cu vecinii din județ în ceea ce privește granițele fiecăreia, iar alte patru comune au această dispută cu vecini din județele alăturate – Neamț, Maramureș și Botoșani.
Legislația prevede că pentru realizarea operațiunilor de delimitare, prefectul instituie, prin ordin, comisii de delimitare, președinte al acestor comisii fiind reprezentantul instituției prefectului.
Acolo unde comisiile de delimitare nu au ajuns la un acord în ceea ce privește limitele de hotar, prefectura a inițiat acțiuni în instanță. Este vorba despre 17 procese, în care sunt implicate 42 dintre cele 114 UAT-uri din județul Suceava.
Fiecare din primarii comunelor și orașelor implicate în litigiu susține, pe bază de planuri și registre cadastrale, că terenul în dispută aparține teritoriului administrativ pe care îl reprezintă. Ca urmare, așa cum legea prevede, pasul următor a fost instanța.
În această situație sunt comuna Vicovu de Jos cu orașul Vicovu de Sus; municipiul Suceava cu comunele Șcheia, Pătrăuți și Mitocu Dragomirnei; comuna Stulpicani cu orașul Frasin; comuna Mușenița cu orașul Siret; orașul Salcea cu comunele Dumbrăveni, Udești și Ipotești; municipiul Rădăuți cu comuna Volovăț; comuna Moldovița cu comuna Izvoarele Sucevei; orașul Gura Humorului cu comuna Păltinoasa și orașul Frasin; municipiul Fălticeni cu comuna Fântâna Mare; comuna Dărmănești cu comunele Pătrăuți și Dărmănești; comuna Crucea cu orașul Broșteni; comuna Coșna cu comuna Dorna Candrenilor; comuna Brodina cu comunele Moldovița și Izvoarele Sucevei; comuna Botoșana cu comunele Comănești și Cacica și cu orașul Cajvana; comuna Bosanci cu comuna Rădășeni; comuna Baia cu comunele Râșca și Rădășeni; comuna Adâncata cu comuna Hânțești.
Patru localități își dispută terenuri cu județele vecine
Divergențe pe limita de hotar cu localități din județele vecine au comuna Boroaia cu comuna Brusturi, din județul Neamț, comuna Cârlibaba cu comuna Borșa, din județul Maramureș, comuna Hânțești cu comuna Vârfu Câmpului, din județul Botoșani, comuna Liteni cu comuna Tudora, tot din Botoșani. Un dezacord există și între comuna Drăgușeni, din județul Suceava, și comuna Tătăruț, din județul Iași, însă în acest caz urmează a se întruni comisiile de mediere a divergențelor privind delimitarea cadastrală a hotarului.
Dat fiind prevederile noului Cod de procedură civilă și competența teritorială a instanței investite cu soluționarea unor astfel de litigii, s-a convenit de comun acord între instituțiile prefectului care prefect va introduce acțiunea de recunoaștere a limitelor administrativ teritoriale dintre județe.
Divergența pe limita de hotar dintre Borșa și Cârlibaba se află pe rolul Tribunalului Maramureș.
Absența unor granițe clare între localități creează dificultăți proprietarilor de terenuri și clădiri din zonele aflate în dispută, atunci când au nevoie de documente oficiale asupra proprietății.
Activitatea de delimitare cadastrală a unităților administrativ-teritoriale a demarat, în prima etapă, în anul 1999, dar comisiile de delimitare a limitelor comunelor, orașelor și municipiilor de pe raza administrativ-teritorială a județului Suceava, care au efectuat operațiunile necesare întocmirii delimitărilor cadastrale dintre acestea, au fost înființate abia 10 ani mai târziu, prin ordin al prefectul județului Suceava. Legislația s-a tot modificat succesiv și abia în anul 2012, prin Legea nr. 133/2012, s-au conferit prefectului atribuții sporite în ceea ce privește activitatea de delimitare a hotarelor dintre unitățile administrativ teritoriale. Potrivit acesteia, ”documentațiile comisiilor de delimitare, în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecțiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi înaintate prefectului județului, de către Agenția Națională, prin instituțiile sale subordonate. Prefectul, în termen 30 de zile de la primirea documentației de delimitare, inițiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanțele de contencios administrativ cu privire la acțiunea privind stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale”.