Suceava – orașul fațadelor “îmbătrânite”

Blocurile din Suceava au „darul” de a te deprima, cenușiul lor sumbru și fațadele crăpate, scorojite ori chiar parțial distruse făcând de rușine un oraș care, pe deasupra, este și reședința de județ.
Cu toate că în municipiul Suceava există o mulțime de blocuri care au o vechime de peste 40 de ani, unele chiar 50 de ani, în mod surprinzător, din cele aproape 1000 de blocuri, doar unuia i-a fost renovată fațada, până acum. Restul au fost lăsate în paragină, să se degradeze lent, ori mai rapid în cazul unora, sub efectul ploilor și al vântului, fiind neglijate efecte secundare, precum pierderile foarte mari de energie termică, infiltrațiile de apă, distrugerea zidăriei și rezistența mai scăzută la seisme.
Unu la mie
Pentru toți cei care vizitează Suceava, dar și pentru cei care locuiesc aici, orașul pare a fi îmbătrânit, posomorât și trist, în principal din cauza fațadelor blocurilor, care sunt în general cele mai vizibile.
Nici nu e de mirare, pentru că majoritatea blocurilor din zona centrală au o vechime apreciabilă, chiar și de 50 de ani (cum sunt cele de pe Mihai Viteazu și Ana Ipătescu), tot blocuri vechi fiind și cele de pe Ștefan cel Mare, în George Enescu și în zona centrală.
Chiar dacă nu toate au fațadele distruse de ploi și de vânt, timpul și-a pus amprenta asupra lor, devenind cenușii și mohorâte.
Cu toate că în cazul unor blocuri, o mână sau două de var, date pe fațadă, ar fi schimbat total situația, lipsa de inițiativă și interes și-a spus cuvântul, cel puțin în ultimii 15 ani.
Doar așa se explică cum doar la unul din aproape 1000 de blocuri a fost renovată fațada, în urmă cu 3-4 ani. Este vorba de blocul din spatele Magazinului Bucovina, de pe strada Republicii nr. 2. În rest, nici o altă cerere de refacere a fațadei blocului nu a mai fost depusă la Primăria Suceava de zeci de ani.
Proprietarii și administratorii asociațiilor, responsabili de repararea fațadei blocurilor
Conform legii, obligația de a lua măsuri pentru întreținerea și repararea fațadei blocurilor revine locatarilor și conducerii asociației de proprietari. Hotărârea de Guvern 400/2003 specifică clar, în obligațiile proprietarilor, că aceștia trebuie “ să întrețină în bune condiții spațiile și instalațiile comune din interiorul și din exteriorul condominiului – casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, fațade, poduri, acoperișuri, scări exterioare, […] și să ia măsuri pentru repararea și menținerea în stare de siguranță și de funcționalitate a condominiului”.
Mai mult, se precizează că Adunarea Generală a Asociației de Proprietari are obligația de a analiza și adopta hotărâri în privința expertizării tehnice a clădirilor care prezintă niveluri insuficiente de protecție la degradări sau avarieri, precum și a lucrărilor de intervenție/consolidare.
Nici administratorul asociației nu scapă de responsabilitate, el fiind obligat “să asigure managementul de proprietate al condominiului prin: urmărirea comportării în timp a construcției, pe toată durata contractului; întocmirea fișelor tehnice periodice cu privire la starea clădirii și a instalațiilor acesteia; asigurarea punerii în siguranță a clădirii potrivit prevederilor legale, evidențierea în cartea tehnică a clădirii a tuturor modificărilor aduse, în condițiile stabilite de statut și de legile în vigoare, la părțile comune ale condominiului”.
În lege se prevede și posibilitatea constituirii unui fond distinct pentru repararea unor elemente ale condominiului, care nu poate fi folosit decât cu acordul Adunării Generale a Asociației de Proprietari.
Costurile aferente reparațiilor se împart între proprietarii clădirii, în funcție de cota indiviză de proprietate a fiecăruia, ori, după caz, conform numărului de persoane prevăzute în contractul de asociere.
Găurile din fațade, acoperite cu mesaje publicitare
O situație interesantă este cea în care unele blocuri, mai ales cele din zona centrală a orașului, care au o vechime de peste 40 de ani, sunt „decorate” cu tot felul de panouri și bannere publicitare, care de care mai “ochioase” și mai colorate, în vreme ce porțiunile rămase descoperite sunt de o urîțenie înfiorătoare.
Cel mai relevant exemplu este cel al blocului turn din Centru, cu nr.7, care, pe lângă gradul mare de vizibilitate pe care îl are, care l-au făcut să fie “preferatul” agențiilor de publicitate și al agenților economici care vor să își afișeze reclamele, are și fațada cea mai distrusă din toate blocurile din jur.
Astfel, trecătorii pot admira nu doar reclamele colorate, ci și găurile lăsate în fațadă de bucățile de tencuială desprinse, adevărate răni în corpul clădirii, prin care apa se infiltrează mai tare, provocând pagube și mai mari, dar și cenușiul dezolant, brăzdat de dâre de apă, al porțiunilor de perete rămase descoperite.
Dacă nimeni nu va mișca un deget pentru repararea fațadei acestui bloc, nu ar fi de mirare ca în câțiva ani, acesta să devină un al doilea “Bloc al Groazei”, cum este 48A, situat vizavi de Colegiul “Mihai Eminescu”.
Numeroase semne de întrebare se ridică în privința modului în care au fost utilizați banii încasați de pe reclamele afișate pe bloc, pentru că, conform legilor în vigoare, pentru amplasarea acelor bannere trebuiau încheiate contracte cu asociația de proprietari și să fie obținut acordul locatarilor. Veniturile obținute de pe reclame trebuie utilizate în exclusivitate pentru întreținerea și repararea proprietăților comune, ori pentru sporirea confortului și eficienței condominiului, conform HG 400/2003.
Altfel spus, cu banii încasați până acum din reclamele de pe bloc, s-ar fi putut face ceva pentru refacerea fațadei acestuia. Misterul care învăluie destinația banilor încasați de pe publicitate este cu atât mai mare, cu cît blocul respectiv face parte din cele trei asociații de proprietari Centru, Petru Rareș și T7, de la care fostul administrator, Gabriela Fediuc, a delapidat sute de milioane de lei.
Degradarea blocurilor – efectul unei legislații foarte permisive
În ciuda legilor care pomenesc de obligațiile proprietarilor și ale conducerii asociațiilor de a acționa pentru întreținerea clădirilor, faptul că doar un singur bloc din aproape 1000 a fost renovat demonstrează clar că legislația actuală nu doar că este foarte permisivă, ci chiar ineficientă, nefiind băgată în seamă de nimeni.
Cu toate că în 2004, Consiliul Local Suceava a dat o hotărâre prin care administratorii, președinții de asociație și membrii comitetului executiv și ai comisiei de cenzuri care nu își îndeplinesc obligațiile reglementate de HG 400, cu privire la managementul de proprietate și cel financiar, vor fi sancționați cu amenzi cuprinse între 7 și 15 milioane de lei, în ciuda stării jalnice în care se află unele blocuri din Suceava, nu a existat nici un caz în care măcar să fie pusă în discuție această problemă.
Sancțiuni aspre, de la 10 la 25 de milioane de lei, sunt prevăzute și pentru cei care cheltuiesc fondurile asociației în alte scopuri decât cele legale, dar, din nou, nici un caz nu a fost înregistrat la Suceava, deși au existat destule premise pentru astfel de acțiuni.
În condițiile în care nici o asociație de proprietari nu a dat nimănui raportul în privința destinației banilor încasați de pe închirierea spațiilor de reclamă, ori a unor spații comune, conducerea municipalității sucevene este decisă să facă ordine și în această privință.
Astfel, viceprimarul Angela Zarojanu a declarat: “Vom face o inventariere a tuturor spațiilor publicitare închiriate pe blocuri, pentru ca toți să intre în legalitate și să obțină acordul Primăriei. Chiar dacă sunt proprietate privată blocurile respective, legea trebuie respectată, adică să se încheie contracte, iar banii care se încasează pe acele spații publicitare închiriate trebuie folosiți pentru executarea unor lucrări de reabilitare a clădirii”.
Ideea este susținută și de primarul Ion Lungu, care, în plus, a dat și o posibilă soluție de refacere a fațadelor clădirilor: “ În privința refacerii fațadelor clădirilor, este posibil ca acest lucru să fie făcut odată cu reabilitarea termică a acestora, care este finanțată de Guvern în proporție de 50%, alte 25% fiind asigurate de Primărie și doar diferența, de 25%, urmând să fie achitată de beneficiari. Nu excludem nici ideea inițierii unei hotărâri de Consiliu Local prin care refacerea fațadelor puternic afectate de factorii externi să devină obligatorie”.
Efectele negative ale degradării fațadelor blocurilor
Cum la români, tot ce nu este interzis este permis, pentru că nimeni nu a impus obligativitatea reparării fațadelor, atunci când sunt atinși o serie de parametri de degradare a lor, nimeni nu s-a simțit dator să ia vreo măsură, în ciuda faptului că majoritatea blocurilor au o vechime de peste 40 de ani.
Șeful Direcției de Urbanism din cadrul Primăriei Suceava, Mihai Jitariuc, a spus că, acum trei ani, a trimis adrese la toate asociațiile de proprietari din municipiu, cerându-le să ia măsuri pentru repararea fațadelor blocurilor și a învelitorilor de țiglă, ca urmare a degradării evidente a acestora, care creștea riscul producerii de accidente.
Urmarea: aproape nici una din asociațiile de proprietari nu s-a simțit “cu musca pe căciulă”, încât lucrurile au rămas la fel ca înainte.
Cele mai multe cazuri în care fațadele blocurilor sunt distruse de timp se găsesc în zona centrală a orașului, în care au fost construite primele blocuri, dar cazuri destul de grave se întâlnesc și pe Mărășești, în cartierul George Enescu și în preajma Liceului de Informatică, unde blocurile sunt făcute din prefabricate.
Mihai Jitariuc spune că fațadele degradate creează disconfort și au impact la nivelul psihicului tuturor celor care le văd, mai ales zi de zi.
Mai mult, degradarea fațadelor poate sta la baza unor riscuri enorme în cazul producerii unor seisme, pentru că, prin distrugerea învelișului de protecție a blocului, apa se poate infiltra mult mai ușor, ducând la corodarea armăturilor și chiar a elementelor de legătură dintre panourile din care sunt construite blocurile de prefabricate.
Astfel de blocuri se găsesc atât în cartierele Burdujeni și Obcini, cît și în George Enescu și Zamca.

Singurul bloc din cele 1.000 de astfel de imobile din Suceava a cărui fațadă a fost renovată

Un alt efect al degradării fațadelor este infiltrarea tot mai accentuată a apei în zona ferestrelor, ceea ce duce la apariția igrasiei.
Nu în ultimul rând, prin degradarea fațadelor blocurilor, zidăria acestora este supusă intemperiilor, rezultatul final fiind distrugerea elementelor structurale ale clădirii (mai ales la îngheț – dezgheț), afectând siguranța în exploatare a acestora.
Tocmai de aceea, în Occident, lucrurile nu sunt lăsate chiar la voia sorții și la bunul plac al locatarilor ori administrației asociațiilor, pentru că municipalitatea, în momentul în care descoperă că există probleme la fațada unui bloc, face o sesizare scrisă către proprietari, avertizîndu-i de obligativitatea de a lua măsuri de îndreptare a situației.
În caz de proprietarii nu se conformează celor indicate, Primăria face pe propria cheltuială lucrările necesare, după care trimite nota de plată locatarilor, care sunt obligați să o achite integral. Așa se explică diferențele de imagine dintre un oraș din România, cu blocuri îmbătrânite peste măsură, și orașe din alte țări, unde clădiri cu o vechime mult mai mare arată aproape impecabil.