Lucrările de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare (care, în unele zone, se realizează în paralel cu cele de termoficare), care brăzdează urbea în lung și-n lat, au înaintat în zona de Vest a orașului, pe strada Armenească, până în apropierea celui mai vechi turn medieval al Sucevei: Turnul Roșu.
Biserica Sf. Simion și turnul clopotniță, care datează din anul 1513, sunt supuse acum unor agresiuni care pot provoca degradări iremediabile.
Pe strada Armenească se lucrează intens
Pe Strada Armenească (vechea Ulița Armenească, pomenită în documente încă din anul 1591) din Mahalaua Armenilor, stradă pe care mai există câteva case despre care Nicolae Iorga spunea (cu opt decenii în urmă) că „au acoperișuri de șindrilă, cu stâlpi formând o balustradă la fațadă…case văruite, cu ferestre mici pătrate, frumos rânduite” ce “alcătu¬iesc un șir de clădiri model”, se lucrează intens.
Chiar la capătul străzii, acolo unde, în dreptul Turnului Roșu, s-a fixat, cu ani în urmă, un limitator de înălțime pentru autovehicule, care acum a fost înlăturat, lucrează utilaje grele și circulă autobasculante și camioane care aduc conducte sau transportă pământul excavat.
Turnul Roșu „este un obiectiv cu risc de prăbușire în caz de cutremur”
Cu câțiva ani în urmă, atunci când experții restauratori au început lucrările de consolidare a Bisericii Sf. Simion, aceștia semnalau faptul că Turnul Roșu „este un obiectiv cu risc de prăbușire în caz de cutremur”.
Antreprenorul Mihai Bradu, care efectuează lucrările de consolidare, spunea că s-au făcut expertize și simulări pe calculator care au indicat că turnul nu rezistă la un cutremur de 5 grade pe scara Richter.
Mai mult decât atât, trepidațiile produse de autovehiculele care circulau chiar pe la baza turnului și vibrațiile de rezonanță produse de sunetul clopotelor contribuiau la accentuarea riscului de prăbușire a acestuia.
Picamere, excavatoare și camioane grele agresează perimetrul bisericii
Deși s-au făcut demersuri pentru întreruperea circulației în zonă, acest lucru n-a fost posibil.
S-a limitat însă circulația, fiind permis doar accesul autovehiculelor mici și s-a interzis utilizarea clopotelor din turnul bisericii.
În prezent, însă, picamere, excavatoare și camioane grele agresează perimetrul bisericii, cu precădere turnul clopotniță.
Dacă Biserica Sf. Simion a fost deja consolidată, iar acum se lucrează la învelirea cu tablă a turlei, Turnul Roșu (la care nu s-au făcut încă intervenții), construcție din cărămidă îmbătrânită, friabilizată, este expus riscului degradării iremediabile.
„Sunt într-adevăr probleme, dar cum s-ar putea rezolva situația?”
Așa cum spune arhitectul Viorel Blănaru, din cadrul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Suceava, „există riscuri și noi am solicitat să se lucreze cu cel mai mic picamer și să se folosească utilaje cu tonaj cât mai redus, dar la asemenea lucrări nu se poate săpa cu lingurița. Turnul ar fi în pericol dacă trepidațiile ar fi permanente, pe o perioadă mai lungă de timp, astfel încât structura să între în reverberații”.
„Sunt într-adevăr probleme – a recunoscut el – dar cum s-ar putea rezolva situația? A te opune modernizării orașului ar însemna să atragi oprobriul cetățenilor”.
Turnul Roșu
Turnul clopotniță al Bisericii Sf. Simion (ctitorie atribuită armeanului Donig, închinată Sf. Simion Dzerun – Simion cel Bătrân, care datează din anul 1513) are o înălțime de 28 de m.
Clopotele din Turnul Roșu aveau o sonoritate deosebită datorită procentului ridicat de argint din compoziția bronzului din care au fost turnate.
Se spunea că atunci “când trage clopotul Filipos de la Sf. Simeon, să tot mori”.
La începutul veacului al XVI-lea, Biserica Sf. Simion cu turnul clopotniță marcau limita superioară a cartierului armenesc din vatra orașului, cartier care, așa cum consemnează documentele, avea o uliță pietruită, podită cu “calapod”.
