Pentru că, normal, iarna nu-i ca vara, este firesc ca Traian Băsescu să se comporte diferit în cele două sezoane. Vara trecută domnul Băsescu umbla cu blonda de la Drept în cârcă și cu „sistemul ticăloșit” în gură (vorba soțului doamnei Năstase rostită pe vremea în care încă era primul arogant al țării), iar iarna asta l-am văzut umblând cu fesul pe cap și cu „grupurile de interese” în gură. Este vorba despre aceeași gură care, în campania electorală din 2004, la Alba-Iulia, dădea din gură spunând că: „Dacă un singur ministru din guvernul Alianței va fi suspectat de corupție, eu îl execut cu mâna mea în fața poporului”, care, după formarea Coaliției, trăncănea că PUR-ul (actualul PC) este „soluția imorală” și care, după declanșarea scandalului în care este implicat vicepremierul PC, George Copos, spunea, la București: „Nu am eu competența necesară să cer suspendarea unui ministru. Despre domnul Copos am auzit de la televizor, ca orice cetățean”.
De la București, de-acolo de unde stă președintele cu fes când nu-i plecat pe teren cu vreun constructor sau cu vreo doamnă care știe să facă podul, țara nu se vede din cauza județelor, cum pădurea nu se vede din cauza copacilor. Apropo de pădure, grupuri de interese avem și noi, aici, la Suceava. Grupurile de interese vor să pună drujba pe jumătate din suprafața împădurită a județului Suceava. Jumătate din suprafața împădurită înseamnă 192.000 de hectare de teren forestier, din exploatarea cărora se scot anual miliarde și miliarde de lei (a se citi sute de miliarde de lei). Grupurile de interese de la Suceava au creat deliberat confuzia că Biserica din Bucovina solicită retrocedarea suprafeței de 192.000 de hectare de pădure când, de fapt, cererea a fost făcută de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, o fundație privată din care fac parte 25 de persoane fizice angajate ca preoți, juriști și silvicultori. Pentru ca demersul lor să aibă șanse de reușită, grupurile de interese l-au scos în față pe Pimen Zainea, de profesie Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, o înaltă față bisericească iubită de credincioși și temută de autorități, pe care l-au pus președintele fundației. Grupurile de interese din interiorul și din exteriorul Fondului consideră că fundația privată este continuatoarea fundației cu același nume care a funcționat până la venirea comuniștilor la putere și care, într-adevăr, a avut în proprietate 192.000 de hectare de pădure. Cu ajutorul unor notari și cu sprijinul Justiției, fundația privată a reușit să pună mâna pe documente oficiale pe care scrie că: „Fundația „Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei” este o fundație specială de sine stătătoare a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților” și că „Fundația este aceeași persoană juridică cu cea care și-a încetat activitatea în mod abuziv prin Decretul nr. 273/24 iunie 1948”. În plus, Justiția, care-i vede foarte bine pe amărâții care fură și ei două lemne din pădure ca să aibă cu ce să-și încălzească copiii, dar care e oarbă atunci când vine vorba despre marile tunuri, a stabilit că fundația privată are calitate procesuală în disputa cu statul român legată de retrocedarea a 192.000 de hectare de pădure. Bomboana pe coliva făcută din mușchi de copac și muguri și conuri de brad a fost pusă de o recentă Hotărâre de Guvern în care se arată că: „Atunci când retrocedarea este solicitată în numele unei persoane juridice, altele decât formele asociative prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, la cerere se vor atașa dovezi care să ateste că aceasta este continuatoarea sau succesoarea fostului proprietar: hotărâri judecătorești sau, în completare, alte dovezi”. Hotărârea a fost băgată sub nasul premierului Tăriceanu de un șmecher din cadrul Ministerului Agriculturii, iar acesta a semnat ca un primar beat și manfișist din fundul țării. Adică, băi, băieților răi din Comisia Județeană de Fond Funciar, dați-le pădurea băieților buni din fundație, că altfel pușcăria vă mănâncă! Dacă vechiul Fond Bisericesc era o persoană juridică de drept public din care făceau parte reprezentanți ai Bisericii și ai unor instituții ale statului, deci funcții și nu persoane, actualul Fond Bisericesc este o persoană juridică de drept privat alcătuită din cetățeni care nici ei și nici neamurile lor n-au fost proprietari de pădure.
Copiind modelul, m-am gândit să înființez Fundația „Malaxa” și să cer tot ce-a făcut în Țara Românească celebrul industriaș Niculae Malaxa. Mă gândesc că niște judecători, notari și grupuri de interese voi găsi să mă ajute, că doar e vorba despre foarte mulți bani. Sper că voi reuși să dau această lovitură fiindcă am de gând să atac și Grecia, acolo unde voi crea Fundația „Metaxa”. După care, în sfârșit, sigur pe mine, voi putea să trec la înființarea Fundației „MetAxa București – Londra – Washington” și voi solicita toate veniturile obținute de companiile aeriene care operează pe această rută, ca să vadă și teoreticianul cu fes ce înseamnă, cu adevărat, să fii lucrat de grupurile de interese.
