Peisajul arhitectonic al municipiului Suceava s-a îmbogățit cu un nou monument. Sâmbătă a fost dezvelit bustul de bronz al marelui om de stat bucovinean Iancu Flondor, artizanul unirii Bucovinei cu România, amplasat lângă Palatul Administrativ. Sculptura a fost realizată de artistul plastic Virgil Scripcariu și a fost achiziționată de Muzeul Bucovinei cu suma de 40.000 de lei (aproximativ 8.529 de euro), un bust similar, cumpărat la același preț, urmând să fie donat administrației locale din Alba Iulia pentru a fi amplasat în Ansamblul Memorial al Marii Uniri din acest oraș.
Ceremonialul de dezvelire a bustului a fost îndeplinit de președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, prefectul Mirela Adomnicăi, primarul de Suceava, Ion Lungu, deputații PNL de Suceava Ioan Balan și Angelica Fădor și de deputatul ALDE Ștefan Alexandru Băișanu. Au mai fost prezenți deputatul PNL Dumitru Mihalescul, vicepreședinții CJ Gheorghe Niță și Viorel Seredenciuc, profesorii universitari Sanda-Maria Ardeleanu, Mihai Dimian și Mihai Iacobescu, consilieri județeni PNL și PSD și consilieri locali PNL și ALDE, precum și câteva zeci de suceveni care au dorit să participe la acest moment. De la PSD au fost doar trei consilieri județeni, Mihai Grozavu, Simion Sticleț și Neculai Bosancu și nici un consilier local.
După slujba religioasă de sfințire a monumentului și de pomenire a marelui unionist, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că ziua de 27 octombrie a fost aleasă pentru ceremonie deoarece exact în urmă cu 100 de ani, la Cernăuți, Adunarea Constituantă a ales Consiliul Național Român, cu președinte Iancu Flondor, și a aprobat moțiunea în patru puncte „privind unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei cu Țara Mamă, România”.
„Am și avem o obligație să omagiem, să comemorăm, să ne aducem aminte de înaintașii noștri. Astăzi începem seria sărbătorilor Centenarului Unirii Bucovinei cu România”, a spus președintele Flutur, care a evocat momentul din 27 octombrie 1918 și contextul istoric în care a avut loc.
Totodată, el a mulțumit sculptorului Virgil Scripcariu pentru realizarea unui monument semnificativ. Foarte emoționat, sculptorul a mulțumit la rândul său pentru încrederea acordată de autorități și pentru că i s-a oferit ocazia „de a oferi orașului un gest artistic”.
Prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, a declarat că amplasarea unei statui, în centrul orașului, care să reprezinte unirea, este „binevenită și legitimă”, iar opțiunea pentru bustul lui Iancu Flondor este o alegere fericită atât „pentru readucerea în memorie a celor care aproape au uitat”, cât și pentru „aducerea în atenție a tinerilor, copiilor, a personalității lui Iancu Flondor și a contribuției sale la Unirea cu Țara Mamă”. „Eu cred că această statuie este personificarea actului istoric care a avut loc la 28 noiembrie 1918”, a spus prefectul Adomnicăi, felicitând autoritățile sucevene pentru această inițiativă.
Personalitatea lui Iancu Flondor a fost evocată și de primarul Ion Lungu. Acesta a afirmat că Iancu Flondor este unul dintre arhitecții Unirii Bucovinei cu România și, cu siguranță, cel mai eficient om politic, pentru că în numai o lună de zile, din 27 octombrie până în 28 noiembrie 1918, a reușit să mobilizeze românii din Bucovina și să informeze autoritățile austriece, guvernatorul provinciei, primarul de Cernăuți, autoritățile române, pe Regele Ferdinand, de intenția de unificare, punctul culminant fiind atins în 28 noiembrie, cu declarația de unire cu România.
„Era cel mai de vază bucovinean după unire. Rămâne în memoria noastră ca un mare erou, un om căruia îi datorăm foarte mult”, a spus primarul. El a menționat că și Primăria Suceava a contribuit la monument, cu soclul.
După Unire, Iancu Flondor nu s-a putut adapta regulilor „politicii regățene” și s-a retras din politică
Inițiatorul proiectului de lege prin care ziua de 28 noiembrie a fost stabilită, în anul 2015, Ziua Bucovinei, deputatul ALDE Ștefan Alexandru Băișanu, a vorbit despre contribuția „enormă” a lui Iancu Flondor la istoria României și a mulțumit Consiliului Județean Suceava, Primăriei Suceava și sculptorului Virgil Scripcariu pentru că astăzi Suceava are acest monument. Parlamentarul i-a mulțumit și profesorului universitar Mihai Iacobescu, căruia i-au izvorât lacrimile la dezvelirea bustului, despre care a spus că i-a sădit „noțiunea de patriotism, care lipsește multora”.
Un discurs scurt, dar emoționant a avut directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, care a vorbit nu doar despre implicarea politică a lui Iancu Flondor, ci și despre renunțarea acestuia la activitatea politică, după Unire. Potrivit directorului Ursu, formația intelectuală de factură germană, desăvârșită prin studiile de la Cernăuți și Viena, nu l-a metamorfozat pe Iancu Flondor într-un „homo bucovinensis”, ci dimpotrivă, l-a determinat „să-și păstreze nealterată identitatea națională, ca pe darul cel mai de preț”. „Germanismul” și „bucovinismul” „nu i-au ciuntit sufletul de român”, considerându-le dăunătoare pentru emanciparea național-politică a confraților săi. „În privința vieții politice din Vechiul Regat, Iancu Flondor a avut de regulă o atitudine de respingere și dezaprobare. Obișnuit cu sistemul politic practicat în fostul parlament austriac și în Dieta Bucovinei, el nu s-a putut adapta regulilor «politicii regățene». Flondor considera că moralitatea și cinstea pot face oricând «casă bună cu politica». Nerecunoscându-i-se meritele, așa cum s-a întâmplat deseori pe parcursul întregii sale cariere politice, artizanul Unirii Bucovinei a decis să nu se implice prea mult în viața politică României Mari. Nefericit și trist, Iancu Flondor s-a stins din viață la 19 octombrie 1924 în conacul său din Flondoreni (Storojineț)”, a arătat Emil Ursu.
El a mai spus că exact la 94 de ani de când Iancu Flondor s-a stins din viață, sculptorul Virgil Scripcariu i-a adus bustul în bronz lângă Palatul Administrativ din Suceava, un gest „de reparație istorică, o datorie morală plătită, un vis împlinit”.
