Sucevenii au la dispoziție două dintre cele mai bune centre comerciale din țară, Shopping City Suceava și Iulius Mall Suceava, după cum reiese dintr-un top realizat la nivel național, de revista Capital, care a cuprins 41 de proiecte împărțite în trei categorii – malluri mari (peste 50.000 mp), malluri medii (peste 30.000 mp) și parcuri de retail.
Shopping City Suceava (SCS), primul parc de retail din județ, deschis în aprilie 2008, se situează pe locul 4 la nivel național, în topul celor mai bune centre comerciale din țară, fiind depășit doar de Shopping City Sibiu, Shopping City Deva și Militari Shopping. Pe de altă parte SCS depășește centrele comerciale similare din Târgu Mureș, Brăila, Focșani, Pitești, Chitila și Bacău.
Cu o suprafață închiriabilă de peste 46.000 mp și 1.500 de locuri de parcare, Shopping City Suceava reunește peste 90 de magazine de renume național și internațional, printre care hipermarketul Carrefour, Mobexpert – mobilă și accesorii, Media Galaxy – aparatură electronică și electrocasnică, operatorul de bricolaj Baumax, retaileri de fashion NewYorker, Takko Fashion etc.
Specialiștii consideră că parcurile de retail din Sibiu, Deva și Suceava operează cel mai eficient din categoria lor. Cele trei proiecte au raportat anul trecut venituri din închiriere de 7,2 mil. euro, 5,9 mil. euro, respectiv 4,4 mil. euro.
În top 10 la nivel național se situează și Iulius Mall Suceava, care ocupă locul 10 în rândul mallurilor mari, de peste 50.000 de mp.
Iulius Mall Suceava a fost deschis publicului la finele anului 2008, în urma unei investiții de peste 60 de milioane de euro. Cei aproximativ 50.000 de mp închiriabili găzduiesc peste 150 de magazine care oferă opțiuni variate de cumpărături, precum hipermarket Auchan, magazinul de bricolaj Brico Depot, un cinematograf multiplex – Cinema City, o zonă de joacă pentru copii, food court, casino, un teren de fotbal în aer liber, un patinoar sezonier, cel mai mare club de bowling și biliard din Suceava. Mallul dispune de o parcare cu 1.300 de locuri.
Realizarea topului s-a făcut prin punctarea cu note de la 1 la 5, în funcție de zece criterii – specificațiile tehnice, accesibilitatea, eficiența spațiilor, eficiența în operare, arhitectură/design, calitatea serviciilor de administrare, facilitățile existente în clădire, raportul calitate/preț, mixul de chiriași și rata bună de parcare.
Performanțele acestor proiecte sunt determinate de accentul pus pe zonele de agrement. Un studiu realizat de compania de consultanță imobiliară CBRE arată că doi din trei consumatori care merg la restaurant într-un centru comercial fac și alte cumpărături decât își stabiliseră inițial. „În România, cinematograful este un punct care determină succesul sau insuccesul unui centru comercial. Alături de cinema vine și zona de restaurante, iar împreună duc la o creștere a timpului petrecut în centrul comercial“, spune Laura Dumea-Bencze, reprezentantul CBRE România, citată de Capital.
Zona cu cele mai mici venituri din țară, dar cu cea mai mare suprafață de retail modern
Zona de nord-est a României dispune de cea mai mare suprafață de retail modern din țară, excluzând Bucureștiul, cu toate că puterea de cumpărare din această regiune este cea mai mică, potrivit unui studiu realizat de DTZ Echinox pe 28 de orașe.
În regiunea Moldovei au fost identificate spații de retail modern în suprafață totală de 423.000 de mp, în contextul în care populația din această regiune are o putere de cumpărare cu circa 10% sub media țării, conform calculelor DTZ Echinox. Această zonă este singura care are proiecte de retail în fiecare reședință de județ. Și aparent singurul argument al investitorilor imobiliari care au construit aici este faptul că în această regiune numărul total al locuitorilor este cel mai ridicat.
Pe de altă parte, Slatina și Târgoviște sunt orașele reședință de județ cu cea mai mare putere de cumpărare care nu sunt deservite de un centru comercial modern.
Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu sunt orașele în care populația are cea mai mare putere de cumpărare din România, cu aproximativ 30% peste media națională. De altfel, în jumătate din cele 28 de orașe analizate, locuitorii au o putere de cumpărare peste media României.
Cu excepția Moldovei, toate celelalte șase regiuni de dezvoltare analizate au cel puțin o reședință de județ neacoperită de malluri (S-E: Tulcea; S-V: Slatina; V: Reșița). Regiunea Centrală și cea de N-V au câte două capitale de județ fără retail modern (Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe, respectiv Bistrița și Zalău).
Zona cu cele mai multe municipii de județ fără spații de retail modern este Sudul, unde Târgoviște, Slobozia, Călărași, Giurgiu și Alexandria sunt neacoperite.
În ceea ce privește densitatea spațiilor moderne de retail la mia de locuitori, regiunea de S-E înregistrează cea mai ridicată valoare – 146 de mp, în timp ce regiunea de S-V înregistrează cea mai scăzută valoare – 59 de mp.
