Complexul Muzeal Bucovina împreună cu Centrul Cultural Bucovina și Biserica „Sf. Gheorghe – Mirăuți” au organizat, în ziua de 18 august, o manifestare menită să marcheze împlinirea a 622 de ani de când Suceava este atestată documentar ca reședință voievodală.
Întemeietorul urbei
Manifestarea, prin care s-a adus un omagiu voievodului Petru I Mușat (1375 – 1391), întemeietorul urbei, cel care a mutat reședința voievodală a Moldovei de la Siret la Suceava, a ridicând aici Curtea Domnească, a construit Cetatea de Scaun și a înființat Mitropolia Moldovei, a debutat cu o slujbă de pomenire la Biserica „Sf. Gheorghe – Mirăuți”.
La slujba de pomenire din lăcașul de cult care a fost prima catedrală mitropolitană a Moldovei (cu intrarea vegheată de un cavaler și o domniță), slujbă oficiată de un sobor de preoți în fruntea căruia s-a aflat ÎPS Pimen Suceveanul, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, au participat reprezentanți ai administrației locale și județene, ai instituțiilor publice descentralizate, enoriași ai parohiei.
Unul dintre „părinții noștri duhovnicești”
S-a adus slavă voievodului în vremea domniei căruia Suceava a deținut supremația politică, militară, administrativă și religioasă între orașele Moldovei (supremație care s-a menținut până în cea de-a doua jumătate a sec. al XVI-lea, când capitala Moldovei a fost mutată la Iași) și s-a făcut închinare celui care a consolidat structura statului feudal și a emis prima monedă moldavă.
Ctitor de cetăți și biserici (deși nu are pisanie sau alte inscripții, Biserica „Sf. Gheorghe – Mirăuți” îi este atribuită lui Petru I Mușat), voievodul este, așa cum a spus ÎPS Pimen Suceveanul, unul dintre „părinții noștri duhovnicești”, iar zestrea materială și spirituală pe care ne-a lăsat-o se cuvine păstrată cu cinste.
Cea mai veche atestare documentară a Cetății de Scaun și a orașului Suceava
Atât cea mai veche atestare documentară a Cetății de Scaun a Sucevei, cât și prima atestare documentară a orașului Suceava sunt din timpul domniei lui Petru I Mușat.
În anul 1388, într-o scrisoare (datată la 11 februarie) adresată de principele moldav regelui Poloniei, Vladislav II Jagello, este menționată Cetatea Sucevei, și tot în acel an este pomenit, într-o enciclică emisă (la 18 august) de catolicosul Theodoros al II-lea (referitoare la organizarea ecleziastică a armenilor din estul Europei), orașul Suceava.
Jerbe de flori la monumentul voievodului
Un alt moment al manifestării s-a desfășurat pe platoul din fața Casei de Cultură, unde se află statuia lui Petru I Mușat.
În prezența oficialităților locale și județene au fost depuse jerbe de flori la monumentul voievodului, monument realizată din bronz de sculptorul Paul Vasilescu și amplasat pe soclu în anul 1976.
În fața statuii străjuite de cavaleri și domnițe îmbrăcați în veșminte medievale, a fost expusă, pe un suport cu făclii aprinse, copia scrisorii din data de 11 februarie 1388, prin care Petru I Mușat îl înștiințează pe regele Poloniei, Vladislav II Jagello, că-i acordă ca împrumut o anumită sumă de bani, document în care este menționată pentru prima oară Cetatea Sucevei.
Ziua de 18 august, aniversată ca cel de-al treilea eveniment major al Sucevei
Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Vasile Ilie, care a prezentat faptele istorice ale lui Petru I Mușat, a îndemnat cetățenii urbei să prețuiască și să cinstească memoria voievodului spre a fi „vrednici de moștenirea primită”.
Viceprimarul Viorel Seredenciuc, care a subliniat faptul că în anul 2008 s-au sărbătorit cu fast cei 620 de ani de la atestarea documentară a Cetății de Scaun, a spus că momentul 18 august, data primei atestări documentare a orașului, se cuvine aniversată ca cel de-al treilea eveniment major al Sucevei, alături de Zilele Orașului și Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare”.
Scrisoarea lui Petru I Mușat în care este menționată Cetatea Sucevei
„Lui Vladislav, din mila lui Dumnezeu, rege al Poloniei, stăpânitor al Lituaniei și al Rusiei și domn al altor multe țări, sinceră închinare de la Petru Voievod al Moldovei. Facem cunoscut înaltei tale Domnii că am dat acestui adevărat pan al Varșoviei 3 mii «de ruble» de argint frâncesc în acea greutate cu care am început să dăm de la Luțc și le-am dat pe toate în Suceava. În această scrisoare sunt 3 mii de ruble de argint frâncesc; pentru aceasta facem această scrisoare pentru 3 mii, iar scrisoarea Domniei tale este făcută pentru patru mii la Lăsatul Secului.
Rugăm pe Domnia voastră să faceți altă scrisoare, ca și aceasta ce o scrieți, dar nu pe 4, ci pe 3 mii, sub pecetea regală.
Cine va aduce zapisul pe 3 mii aceluia îi vom da cartea voastră ce e scrisă pentru 4 mii.
Și s-a scris cartea, în Cetatea Sucevei, luni, în prima săptămână a Postului, sub pecetea noastră, în anul nașterii Domnului 1000 și 388”.
