În sălile de la parterul Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina s-a deschis ieri, la ora 11:00, expoziția cu genericul „Suceava – 620 de ani de la atestare (18 august 1388 – 18 august 2008)”.
Un prilej de rememorare a trecutului urbei
Expoziția este dedicată – așa cum indică și titlul – împlinirii a 620 de ani de la atestarea documentară a localității (la 18 august 1388, catolicosul armenilor, Theodoros al II-lea, menționează într-un document Suceava ca așezare urbană). Expoziția prezintă publicului, într-o desfășurare secvențială, pe epoci și perioade de evoluție, din evul mediu până în epoca modernă și contemporană, piese arheologice, documente originale, fotografii, hărți, planșe cu relevee arhitectonice precum și diverse obiecte care se circumscriu activităților economice, sociale și politice ale urbei.
Realizată de un colectiv de istorici și muzeografi coordonat de directorul general adjunct Ioan Mareș, expoziția, la vernisajul căreia a participat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Ilie, constituie un prilej de rememorare a trecutului Sucevei.
Un fragment de frescă, o străbunică a frescelor de la Voroneț, Moldovița sau Probota
Arheologul dr. Paraschiva Victoria Batariuc a semnalat o premieră expozițională, atrăgând atenția asupra unui fragment de frescă de la Biserica Sf. Gheorghe (Mirăuți), din sec. al XIV-lea, „unul dintre cele mai vechi fragmente de acest fel”, frescă pe care o putem considera ca fiind o „străbunică” a celor de la Voroneț, Moldovița sau Probota.
Alături de acest fragment de frescă mai pot fi văzute, ca exponate de interes, o pălărie bărbătească și o legătură de ochi (descoperite în mormintele cercetate la Biserica Sf. Gheorghe Mirăuți), cahle – din sec. al XV-lea – provenind din locuințe orășenești sau de la Curtea Domnească, podoabe și piese de port, câteva din primele monede moldovenești din anii de domnie ai lui Petru I Mușat, diverse unelte din fier precum și vase ceramice, între care și piese de import aduse din Orient.
„Suceava, încotro?”
Un alt segment de expoziție prezintă o serie de documente (cum este pergamentul cu blazonul familiei Prunkul, emis de administrația galițiană în anul 1849), hărți și albume cu fotografii, sigilii din perioada habsburgică a Sucevei, dar și câteva obiecte de epocă: un samovar și o lampă cu petrol din alamă, o balanță farmaceutică sau o veche mașină de scris „Adler”.
Istoricul Mihai Căruntu, care a făcut referire la Suceava modernă (ce și-a definit profilul urban în perioada în care primar al orașului a fost Franz cavaler Des Loges), a reliefat că orașul a fost văduvit de o serie de imobile care se înscriau în patrimoniul arhitectonic, „patrimoniu care este și astăzi în pericol”.
„Care va fi viitorul Sucevei, cum se va dezvolta orașul, este acum greu de precizat”, a subliniat el formulând în încheiere o întrebare la care a subscris și directorul general Constantin-Emil Ursu: „Suceava, încotro?”.
