Programul lansat de Guvern pentru asigurarea consumului intern, în extrasezon, din producția autohtonă de tomate, se află deja în al treilea sezon agricol de derulare. Începând cu primăvara anului 2017, producătorii de tomate în spații protejate care se înscriu în acest program primesc din partea statului un ajutor de minimis în valoare de 3.000 de euro, dacă reușesc să valorifice în perioadele de extrasezon o cantitate de 2.000 de kg de roșii. În cadrul programului, fermierii trebuie să cultive o suprafață minimă de 1.000 de metri pătrați cu tomate și să le valorifice în cadrul celor două cicluri de producție, în perioada 1 ianuarie – 31 mai și 1 noiembrie – 27 decembrie. După doi ani de acordare a acestui ajutor, o nouă hotărâre dată de Guvern la începutul lunii martie reglementează desfășurarea programului în cursul acestui an. În noua hotărâre s-a făcut o diferențiere în ceea ce privește înscrierea în ciclul I și în ciclul II de producție, iar în condițiile în care un producător a încercat să producă această cantitate de două tone de tomate și nu a reușit să o valorifice în ciclul I, până la 31 mai, el își poate completa cantitatea valorificând roșiile în lunile noiembrie-decembrie.
Aceste fonduri i-au ajutat pe producători să investească în modernizări, precum achiziționarea unor solarii moderne sau folosirea foliei stratificate de lungă durată și i-au sprijinit în plata unor cheltuieli, numărul celor înscriși în program ajungând la 41, în acest an.
Producții de tomate subvenționate în mai multe zone ale județului
Spre surpriza celor care au implementat programul, fermierii care l-au accesat provin și în acest an din toate zonele județului, inclusiv din zona de munte. Duțu Haralampie, directorul Direcției Agricole Suceava, instituție prin intermediul căreia se derulează programul, ne-a relatat: ”Au apărut astfel de plantații de tomate în spațiu protejat la Vatra Moldoviței și Moldovița, unde sunt producători care au învățat în străinătate producerea legumelor în spații protejate și lucrează la nivel european, pe vârf de munte. Dacă în cursul anilor trecuți cei mai mulți producători au realizat recoltele de tomate în al doilea ciclu de producție, în acest an mai mult de jumătate dintre ei și-au anunțat intențiile de a produce în primul ciclu al anului. Până acum însă, din cauza condițiilor atmosferice ostile, doar câțiva au anunțat instituția noastră că au plantat răsadurile în solarii. Fermierii au însă posibilitatea de a produce și valorifica tomate în ciclul doi de producție și de a beneficia, în final, de ajutorul de minimis”. Când solicitantul are valorificată cantitatea de peste două tone de tomate, merge cu documentele doveditoare la direcție, face o cerere de plată și banii vin în scurt timp de la Ministerul Agriculturii. Pentru o valorificare mai ușoară a producției, conducerea Direcției Agricole vrea să-i convingă pe producători să se organizeze într-o cooperativă a celor care cultivă tomate. Programul lansat este cu atât mai bun cu cât se derulează pe o perioadă de 8 ani de zile. Cei care au pornit în 2017, pot beneficia încă 6 ani de zile de subvențiile de 3.000 de euro oferite anual prin acest program.
Culturi cu tomate în curând pe rod, în cadrul primului ciclu de producție
Unul dintre cei care produc tomate în primul ciclu al anului este Gheorghe Hurmuz, din municipiul Suceava. El a fost cel care a vrut să le arate tuturor că în zona serelor din apropierea râului Suceava se pot produce în mod natural tomate și alte legume, prin munca întregii familii. A închiriat o suprafață de sere lăsate în paragină și s-a apucat de treabă, cultivând sub folie sau în câmp și folosind doar îngrășământ natural adus cu cheltuială, de departe, pentru a produce legume proaspete de calitate. Îi sunt alături la muncă soția și părinții, cei care îl ajută la comercializarea în piețe a producției. Gheorghe Hurmuz ne-a povestit în mijlocul solariilor pline de răsaduri:
”Sunt în al doilea an înscris în program și am 1.000 de metri pătrați plantați cu tomate. Programul este foarte bine-venit și cu banii care ajung la noi ne putem dezvolta. Răsadurile produse de mine și pornite undeva în timpul lunii decembrie le-am plantat pe 6 martie în solar. Ele încep deja să înflorească și sper ca până pe 20 mai să am roșii coapte, pentru a le putea valorifica până pe 31 mai. Anul trecut am valorificat aproape 3 tone de tomate și am reușit să primesc ajutorul de 3.000 de euro. În cei 1.000 de metri pătrați sunt plantate circa 4.000 de fire de tomate. Între timp mai vindem ceapă, salată, ridichi, usturoi verde, spanac, răsaduri, pe care le producem în spațiul din jurul solariilor, pe o suprafață de circa un hectar de teren agricol. Ceea ce oamenii nu știu este faptul că pământul îl îngrășăm cu gunoi de grajd și doar în primăvara asta am adus 7 transporturi a câte 16 tone de gunoi, o cheltuială pe care o facem în fiecare an pentru a produce în mod natural. Lucrăm în familie, cei tineri lucrăm în solarii, iar părinții noștri vând produsele în piață.”
În satul Brădățel, din Horodniceni, l-am găsit pe Ioan Aioanei, care muncește cu întreaga familie pentru a produce legume în solarii, aflându-se în al doilea an de participare la program.
”Mulți încearcă să producă în acest an în primul ciclu, bazându-se pe exemplul anului trecut, însă noi nu ne putem compara cu zona de sud a țării, unde timpul este deja înaintat. Avantajul programului este de a putea livra diferența în perioada de extrasezon din toamnă, deci în ciclul doi de producție. Eu am posibilitatea să încălzesc solariile cu ajutorul instalației cu aer cald prin tubulatură, însă cheltuielile sunt foarte mari. Pentru primul ciclu cultivăm 11 ari de tomate și folosim soiuri timpurii de producție. În același timp vom folosi și soiuri cu ciclu lung de producție, în caz că va trebui să producem în ciclul doi pentru completarea cantității. În total, suprafața cultivată de noi se întinde pe 2.300 de metri pătrați de solarii, pe care cultivăm, în afară de tomate, castraveți, ardei, gogoșari, vinete, iar în câmp deschis cultivăm circa un hectar de legume. Ajutorul de 3.000 de euro este foarte bine-venit, pentru că toamna trebuie să te aprovizionezi cu lemne, se consumă mult curent electric, iar semințele sunt foarte scumpe.”
Pentru desfacerea acestor legume producătorii autohtoni ar trebui ajutați în ceea ce privește desfacerea în piețele locale, autoritățile locale fiind cele care ar trebui să găsească un mod de sprijinire a lor.
