Subsecretarul de stat Răzvan Horațiu Radu a declarat, joi, într-o conferință de presă România are un procentaj foarte bun în ceea ce privește soluționarea cazurilor declanșate la CJUE, până la 31 iulie fiind soluționate peste 85 la sută dintre acțiunile declanșate începând din 1 ianuarie 2007.
„Toate acțiunile au fost clasate în fază precontencioasă, o singură acțiune împotriva României ajungând în fază contencioasă. Această acțiune a fost câștigată de România la Curte, până în prezent, România neavând nicio hotărâre de condamnare pentru încălcarea obligațiilor de stat membru în cadrul unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru”, a susținut subsecretarul Răzvan Horațiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Europene.
Etapa contencioasă constă într-o cerere de sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), de la Luxemburg, care este actul prin care Comisia cere acesteia să constate încălcarea dreptului UE de către statul membru. Soluționarea cazului de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene este etapa în care Curtea stabilește dacă obiectul litigiului reprezintă sau nu o încălcare a normelor UE și punerea în aplicare a deciziei Curții, prin care Comisia reamintește statului membru obligația de a lua măsurile necesare respectării legislației europene încălcate, apoi vin observațiile statului membru, prin care statul membru informează cu privire la măsurile luate pentru a se conforma cu decizia Curții.
În cazul în care Comisia constată că statul membru nu a respectat hotărârea Curții, aceasta poate începe procedura pentru constatarea nerespectării unei hotărâri a CJUE.
În prezent, Agentul Guvernamental, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg, gestionează 43 de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, toate aflate în faza precontencioasă. Un număr de 26 dintre acestea privesc fie incompatibilitatea normelor juridice naționale cu legislația UE, fie cazuri de aplicare incorectă.
Optsprezece sunt în etapa punerii în întârziere din domeniile: fiscalitate – nouă acțiuni (una deocamdată este comunicată neoficial); mediu – patru acțiuni; transporturi – două acțiuni; piață internă – două acțiuni; agricultură – o acțiune (deocamdată, comunicată neoficial).
Alte opt acțiuni sunt în etapa avizului motivat din domeniile: energie – patru acțiuni; societate informațională – o acțiune; mediu – două acțiuni; Transporturi – o acțiune.
Din cele 43 de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, un număr de 17 privesc lipsa comunicării măsurilor naționale de transpunere a directivelor UE și pentru care nu au fost adoptate încă actele normative de transpunere. Adică, 15 sunt în etapa punerii în întârziere (piață internă – șapte acțiuni; transporturi – două; politici sociale – una; energie – una; societate informațională – trei; Sănătate publică – una), iar alte două acțiuni sunt în etapa avizului motivat (în domeiul mediului).
Procedura de infringement vizează orice încălcare a dreptului european de către un stat membru, indiferent dacă aceasta este ca urmare a unei acțiuni sau inacțiuni (omisiuni), și urmărește remedierea situației.
Oficialul Ministerului Afacerilor Europene a explicat că procedura este lansată de către Comisia Europeană, fie ca urmare a sesizării din oficiu, fie ca urmare a unei plângeri, formulate de către orice persoană care semnalează încălcări ale dreptului european de către statele membre sau chiar de către un alt stat membru.
Încălcările legislației europene care determină declanșarea procedurilor de infringement sunt omiterea notificării actelor normative naționale care transpun și implementează legislația europeană (necomunicarea măsurilor naționale de transpunere); neconformarea legislației naționale cu legislația europeană, fie prin transpunerea incorectă a legislației europene, fie prin aplicarea necorespunzătoare a acesteia.
Agentul guvernamental Răzvan Horațiu Radu a arătat că în ceea ce privește procedurile de infringement, primul risc îl prezintă acțiunile aflat în stadiul de aviz motivat.
Potrivit oficialului ministerial, România a fost invitată să se conformeze obligațiilor statutului de membre într-un timp relativ scurt (de regulă două luni de la primirea avizului motivat), în caz de necomformare, Comisia având posibilitatea să sesizeze Curtea de Justiție, în vederea unei condamnări.
„În cazul condamnării, România va fi obligată să remedieze neconformitățile de la data expirării avizului motivat, dată de la care se vor calcula și sumele datorate ca penalități pe zi întârziere. Este important ca acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de membru să fie soluționate cât mai din timp, evitându-se ajungerea în fazele avansate ale procedurii. In acest sens, este esențial ca România să mențină un dialog constant cu Comisia Europeană”, a mai spus agentul guvernamental în fața CJUE.
