ȘUBRANEȚ. Menționat în 18 octombrie 1435 drept „satul Sobraneț, în ținutul Țeținei”, seliște pustie la 1640, satul Șubraneț, de lângă Sadagura, avea, în 1775, când era grafiar Sobraneț sau Szubranek, 3 mazili, 3 popi, 81 țărani și 1 umblător.
În 7 (9, după alte surse) septembrie 1640, mănăstirea Voroneț vindea lui Lupul Stroescul, pentru 100 galbeni, „săliștea Șubraneț”.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Șobroneț, moșie răzeșească, „96 – toată suma caselor”, însemnând 4 popi, Ștefan, Iftemii, Ștefan și Ion, 3 dascăli, Ion, Tănasă și Vasile, 3 mazili, Costandin, Mihalachi și Panaite STROESCU, 5 jidovi, Leizer, Iosip, Moșcol, Marko și Leiba, 21 călărași, respectiv Ion chihaia (CHIHAIA), Ion DĂNULIAC, Toader DĂNULIAC, Grigoraș LASCHIUCA, Grigoraș LUPINKA, Grigoraș PALCIUK, Andrieș LASCHIUCA, Luca, Neculai SOROCIAN, Ion LALEȘ, Toader SAVCIUK, Vasile CRABCIUK, Grigoraș sin HAVETIK, Ivan PIȚIL, Andrii BILAC, Andrieș CLIM, Pătrașcu MOVILĂ, Andrieș cojocar, Fodor, Vasile LASCHIUCA și Ivan rus, 5 văduve, Maria, Nastasa și Maria lui Vasile, plus 2 văduve de călărași, Dochița și Fedora, 3 țigani, Simion, Grigoraș și Grigori, 7 case pustii și 45 birnici, și anume: Andrei vornic, Pricop LUNGUL, Ivan rus, Alecsa rus, Ostafi, Ivan RABICI, MAZURUL, Gavril OMENICI, Vasile POPOVICIUK, Costașco, Vasile MĂCARII, Sauca TOMACIUK, Ștefan vătăman, Vasile Tomaiciuk, Ivan HORDIBAN, Ivan rus, Mihaiu BOȚUL, Ilko pânzar, Fodor pânzar, Mihail CORIDA, Andrei TOPALCIUK, Vasile TELEPELECIAK, Dănilă CINPOEȘ, Andrei CHIȚUMAN, Fodor STRIEȚ, Vasile CRIVDA, Petrea FUNDRA, Semen CHINA, Milko CALANCIUK, Vasile CAZAC, Vasile CALANCIUK, Lulian DORLELIȚA, Mihail cioban, Vasile cioban, Mihail rus, Gavril văcar, Ion prisăcar, Timofti rus, Hrihor rus, Hrihor RUSNAK, Timofti rus, Foka, Vasile rus, Macsim argat și Petrea rus.
În 8 iunie 1782, Mihalachi, Constantin și Panaite Stroescul se declarau stăpânii Șubranețului, sat pe care îl cumpărase străbunul lor, Lupul Stroescul, în 9 septembrie 1640 de la mănăstirea Voroneț. Panaite Stroescul, care nu avea copii, va dărui fratelui său, Constantin, treimea sa din Șubraneț, în 27 octombrie 1785. Mihalachi Stroiescul își va înzestra fata, Caterina, jupâneasa lui Alexandru Jiean, cu a treia parte din satul Șubraneț, în 22 ianuarie 1792. La fel va proceda și Constantin Stroescul, care își va înzestra fata, Safta, jupâneasa lui Dumitraș Goian, în 22 iunie 1792, cu un sfert din satul Șubraneț, Dumitraș Goian de Jadova cumpărând, în 12 noiembrie 1792, și partea lui Alexandru Jiean.
Panaite Stroescul, care va avea. În cele din urmă, o fată, Smaranda, care se va căsători cu Vasile Zota, o va înzestra, în 20 iunie 1793, cu un sfert din satul Șubraneț.
În 18 mai 1797, Mihalachi Stroescul dăruia ginerelui său, Șerban Stârce, a șaisprezecea parte din Șubraneț, apoi, pentru că trăia în Moldova, va arenda partea lui de sat, în 25 aprilie 1798, lui David Lucașevici.
În 3 februarie 1807, Constantin Stroescul dăruia fiului său, Gligoraș, un sfert din satul Șubraneț, pe care îl avea de la Panaite.
În 5 septembrie 1809, Vasile Stroescul avea să vândă a șaisprezecea parte din Șubraneț, pentru 10.000 florini, lui Dimitrie Costin.
Biserica Sfântului Gheorghe din Șubraneț, ctitorită în 1786, reconstruită în 1899, avea, în 1843, 1.023 enoriași, păstoriți de parohul Ioan POCLITAR, patroni bisericești fiind baronul de MERSWICZ, Nicolai baron de CALMUȚCHI și baronul de ZOTTA. În 1876, patroni bisericești erau Cristof și Ioan de MERZOWICZ și Vasilie de ZOTTA, paroh fiind Georgie ZAVADOVSCHI, care păstorea 1.580 suflete. În 1907, sub patronatul Sofie de MERZOWICZ și al Kaietanei și a lui Peter de ROMAȘCAN, paroh era George ZAVADOVSCHI, născut în 1838, preot din 1869, paroh din 1872, cantor fiind, din 1900, Ioan TOMAȘEVSCHI, născut în 1855.
Din 1871, funcționa la Șubraneț o școală cu 4 clase[2].
În 1890, comuna Șubraneț avea 1.750 locuitori, primar fiind Petru Mustață. George Chirilovici era învățător, George Zavadovschi – preot, iar cantor bisericesc era Ioan Tomastewski.
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 402
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 18, 1876 p. 81, 1907 p. 159, 111