SUA recomandă României reluarea finanțării programelor de asistență a victimelor traficului de persoane, creșterea calității serviciilor oferite acestora și construirea la București a unui adăpost destinat în exclusivitate victimelor repatriate.
Recomandările și alte observații pe acest subiect sunt cuprinse în Raportul privind traficul de persoane pe 2012, dat publicității de Departamentul de Stat al SUA.
„Guvernul României nu îndeplinește întru totul standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane; totuși, Guvernul depune eforturi semnificative în acest sens”, se spune în raport, precizându-se că, în perioada de referință, autoritățile române și-au intensificat substanțial eforturile de aplicare a legii, începând urmărirea penală într-un număr mare de cazuri și efectuând anchete comune cu autoritățile omologe de aplicare a legii din Europa. Totodată, numărul de urmăriri în justiție si condamnări pentru trafic de persoane a crescut semnificativ, iar autoritățile au continuat să condamne o mare parte a infractorilor la închisoare, se mai arată în raport.
Însă, „pentru al patrulea an consecutiv, Guvernul nu a acordat fonduri ONG-urilor care oferă asistență victimelor traficului de persoane și nu a asigurat în București adăposturi destinate în exclusivitate adulților și copiilor victime ale traficului de persoane”.
Astfel, printre recomandările pentru România cuprinse în raport se regăsesc: reluarea finanțării programelor de asistență a victimelor traficului de persoane, inclusiv alocarea unor fonduri pentru ONG-urile care oferă diferite servicii victimelor, creșterea calității serviciilor oferite victimelor, asigurarea unei îngijiri substanțiale prin consiliere psihologică, reabilitare și alte activități de asistență a victimelor, construirea la București a unui adăpost destinat în exclusivitate victimelor traficului de persoane repatriate, eliminarea restricțiilor de mișcare impuse victimelor pe perioada plasării în centrele finanțate de guvern în cazul în care ele nu vizează siguranța victimelor.
Îmbunătățirea eforturilor de identificare a potențialelor victime în rândul categoriilor vulnerabile de populație, precum imigranții fără documente de identitate, muncitorii străini, populația de etnie romă și copiii care cerșesc sau se prostituează, anchetarea amănunțită și demararea urmăririi penale în cazurile de presupusă complicitate a funcționarilor guvernamentali la acte de trafic de persoane și pedepsirea cu închisoare a funcționarilor statului condamnați pentru asemenea infracțiuni se regăsesc de asemenea pentru recomandări.
României îi mai este recomandat să ia în considerare acordarea dreptului de muncă străinilor care au fost victime ale traficului de persoane pe perioada permiselor de ședere temporară și să înființeze o funcție de raportor la nivel național care să asigure evaluări independente periodice ale politicilor naționale în acest domeniu.
România interzice orice forma de trafic de ființe umane prin Legea nr. 678/2001, care prevede pedepse cu închisoarea între trei și 15 ani pentru cei găsiți vinovați de această infracțiune.
867 de cazuri de trafic de ființe umane, anchetate în 2012
În anul 2012, autoritățile au anchetat 867 de cazuri de trafic de ființe umane, în timp ce în 2011 fuseseră anchetate 897 cazuri. În 2012, au fost puse sub acuzare 667 de persoane, iar 427 au fost condamnate, pentru trafic de ființe umane, în comparație cu 480 de persoane puse sub acuzare și 276 condamnate în 2011. Guvernul a raportat că aproximativ trei sferturi dintre traficanții condamnați (334 din 427) au primit pedepse cu închisoarea între unul și 15 ani.
În ceea ce privește procentul de copii care cad victime traficului de persoane, s-a constatat că 255 dintre cele 427 de persoane condamnate au fost judecate în baza articolului de lege care se referă la „traficul de minori”, și nu în baza articolului mai general ce se referă la „traficul de persoane”. Guvernul nu dispune de statistici diferențiate privind traficul de persoane în scopuri de exploatare sexuală și traficul de persoane în scopuri de muncă forțată, deși a semnalat faptul că cel puțin 77 dintre anchetele din 2012 au vizat cazuri de exploatare de minori în scopuri de munca forțată, iar 396 au vizat cazuri de trafic de persoane în scopuri de exploatare sexuală.
În 2012, autoritățile române au identificat 1.041 de victime ale traficului de ființe umane, comparativ cu cele 1.043 victime identificate în 2011. Dintre acestea, 492 de persoane au fost traficate pe teritoriul țării.
Aproximativ jumătate din numărul total de victime – 526 de persoane – au fost traficate în scopul exploatării sexuale, în timp ce 410 persoane au fost traficate în scop de muncă forțată. Alte victime au fost forțate să cerșească, să fure sau să participe la realizarea de materiale pornografice. Numărul de copii victime ale traficului de persoane a crescut de la 319, în 2011, la 370, anul trecut.
Totodată, în 2012, Guvernul a referit 352 de victime ale traficului de persoane către instituții care oferă asistență, în timp ce, în 2011, 417 victime au beneficiat de servicii sociale plătite de stat. Autoritățile locale au finanțat și au asigurat funcționarea de adăposturi, unele dintre acestea destinate exclusiv victimelor traficului de persoane. În 2012, în aceste adăposturi au fost găzduite 112 victime ale traficului de persoane.
Societatea civilă a semnalat însă faptul ca aceste centre au restrâns autonomia si libertatea de mișcare a victimelor traficului de persoane și a pus la îndoială calitatea serviciilor oferite, în unele cazuri asistența psihologică constând într-o singură vizită la un psiholog și nu în îngrijire consistentă. În mod similar, reabilitarea copiilor care au fost victime ale traficului de persoane și sunt extrem de vulnerabili a constat în doar una sau doua vizite ale asistenților sociali.
România este țara de origine, tranzit și destinație pentru bărbați, femei și copii traficați în scopul muncii forțate, precum și pentru femei și copii traficați în scopul exploatării sexuale. Copiii reprezintă cel puțin o treime dintre victimele traficului de persoane din România. Majoritatea covârșitoare a traficanților care recrutează și exploatează cetățeni români sunt de origine română. În general, aceștia îsi aleg victimele din rândul aceluiași grup etnic sau din rândul propriilor rude. Frecvent, traficanții exploatează victimele în România înainte de a le transporta în străinătate pentru prostituție sau muncă forțată.
România este țara de destinație pentru un număr mic de victime ale traficului de persoane, printre acestea numărându-se persoane traficate în scopuri de exploatare sexuală din Moldova și persoane traficate în scopuri de muncă forțată din Bangladeș și Serbia. Fetele și băieții din România, în special cei ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, pot deveni victime ale traficului în scopuri sexuale pe teritoriul României. Guvernul și reprezentanții ONG-urilor au semnalat o creștere a numărului de victime cu dizabilități.
