Departamentul de Stat a publicat, marți, Raportul privind Libertățile Religioase, cu câteva ore înainte de semnarea acordului privind scutul, documentul conținând o serie de critici la adresa României.
Raportul notează că administrația SUA discută despre libertatea religioasă cu Guvernul României în cadrul angajamentului său de promovare a drepturilor omului. „Administrația SUA și-a menținut interesul în legătură cu temele legate de libertatea religioasă. Ambasada a menținut un contact strâns cu o gamă largă de grupuri religioasă și ONG-uri din țară , inclusiv cu grupuri musulmane și alte grupuri religioase minoritare pentru a monitoriza și discuta despre libertatea religioasă. Ambasadorul și alți oficiali din cadrul ambasadei s-au întâlnit în mod constant și au exprimat îngrijorări legate de libertatea religioasă cu lideri religioși, cu oficiali guvernamentali. Ambasadorul, însărcinatul cu afaceri și alți oficiali din cadrul ambasadei și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea în legătură cu ritmul lent de restituire a proprietăților bisericii, mai ales ale Bisericii Greco-Catolice, în discuțiile cu oficiali guvernamentali”, se arată în raport.
„Ambasada a continuat să încurajeze reluarea dialogului între Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică menit reconcilierii și rezolvării disputelor curente pe tema proprietăților. Oficiali SUA au continuat să pledeze în cercurile guvernamentale pentru un tratament corect și egal în ceea ce privește chestiunile legate de restituirea proprietăților și pentru aplicarea unui tratament nediscriminatoriu tuturor grupurilor religioase”, se mai arată în raport.
De asemenea, notează raportul, oficialii americani de la ambasada din București precum și alți oficiali guvernamentali americani au discutat cu oficiali ai Executivului de la București „despre importanța unei depline recunoașteri a Holocaustului în țară, îmbunătățiri ale curiculei legate de Holocaust și deplina implementare a recomandărilor formulate în 2004 de Comisia Wiesel”.
Raportul notează însă că atât Constituția cât și celelalte legi și politici naționale protejează libertatea religioasă și, în practică, Guvernul a consolidat protecția astfel acordată.
Documentul mai arată că Guvernul a respectat în general libertatea religioasă atât legislativ cât și în practică.
„Au existat informații privind abuzuri sau cazuri de discriminare bazate pe afilierea religioasă, credințe sau practici. Au fost cazuri în care unii prelați ai Bisericii Ortodoxe au dovedit ostilitate față de membrii bisericilor neortodoxe și au criticat activitatea de misionariat”, se mai arată în raport.
Documentul notează că Biserica Greco-Catolică s-a plâns în continuare că autoritățile locale s-au opus în mod constant acordării unui permis de construire pentru o nouă biserică la Săpânța. De asemenea, notează Departamentul de Stat a mai notat că bisericile Adventistă și Baptistă au raportat situații similare la București și Bursuceni, Suceava.
„Puțini politicieni au sprijinit legi și măsuri care ar nemulțumi Biserica Ortodoxă”, se mai arată în document.
Printre neregulile semnalate, raportul menționează că BNR a emis în luna iulie o monedă comemorativă cu Patriarhul Miron Cristea, fost conducător al Bisericii Ortodoxe Române în perioada 1925-1939 și fost prim-ministru în perioada 1938-1939. Raportul notează că pe durata ocupării funcției de prim-ministru, Miron Cristea a fost responsabil pentru revizuirea legii cetățeniei, prin care s-a retras cetățenia unui număr de aproximativ 225.000 de evrei. „Mulți dintre aceștia au murit ulterior în timpul Holocaustului. The United States Holocaust Memorial Museum, Institutul Național Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului în România și alte organizații au cerut BNR să retragă moneda”, notează documentul.
Raportul menționează că Banca Națională nu a retras din circulație moneda, argumentând, alături de BOR, că aceasta „nu ar trebui relaționată cu scurta activitate ca prim-ministru a Patriarhului Cristea”.
