Un număr de 184 de producători de medicamente sunt prezenți pe piața românească, primii zece dintre aceștia, după volumul de vânzări, controlând aproape 60 la sută din piață, arată un studiu realizat de Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române.
În 2010, în România existau 16 reprezentanțe ale producătorilor străini de medicamente, care au generat vânzări totale de 3,8 miliarde lei și o valoare adăugată de aproape un miliard de lei, prin angajarea a 2.249 de persoane. Majoritatea medicamentelor vândute pe piața din România este intermediată de aceste reprezentanțe, potrivit aceleiași cercetări.
Potrivit unui raport al Consiliului Concurenței, în 2009, primii 20 de producători de medicamente controlau 78% din piață. În ultimii ani, concentrarea pieței a crescut, în principal datorită fuziunilor și achizițiilor care au avut loc la nivel internațional între unii dintre cei mai mari producători de medicamente.
Cele mai importante tranzacții au fost achiziția Schering Plough de către Merck & Co, cea a Wyeth de către Pfizer și a Solvay de către Grupul de Abbott. De asemenea, la nivel național, Labormed a achiziționat portofoliul de produse al Ozone, în 2009.
Activitatea distribuitorilor este reprezentată, în principal, de distribuția de medicamente autorizate de către Agenția Națională a Medicamentului (ANM). Acest segment reprezintă peste 90% din activitatea lor.
Comerțul cu amănuntul de produse farmaceutice a crescut într-un ritm rapid în anii de dinaintea crizei. În 2010, farmaciile au generat o valoare adăugată totală de 2,2 miliarde lei, aproape de nivelul generat de producătorii de medicamente.
Rețelele farmaciilor folosesc o forță de muncă de 34.438 de angajați, cea mai mare parte fiind personal calificat. Creșterea cererii de produse farmaceutice, cuplată cu creșterea prețurilor în segmentul de medicamente eliberate pe bază de prescriptie, a fost principalul factor care a determinat performanța pozitivă a comerțului cu amănuntul în ultimii ani. De asemenea, transferul medicamentelor din cadrul Programelor Naționale de Sănătate (care anterior erau vândute numai în farmaciile spitalelor) către farmaciile de retail a crescut vânzările acestora din urmă (de exemplu, medicamente orale anti-diabet și insulina, medicamente pentru tratarea bolilor oncologice, tratamente post-transplant sau medicamente pentru tratarea HIV/SIDA), se mai arată în studiu.
Principalele vânzări pe bază de rețetă – antibioticele și medicamentele pentru tractul digestiv
În perioada de dinaintea crizei, între 2002 și 2007, piața românească de farmaceutice a cunoscut o perioadă de creștere susținută, având rata de creștere anuală compusă (CAGR) de 25%, fiind stimulată de dezvoltarea economică rapidă, care a determinat o sporire a resurselor financiare atât publice, cât și private. Începând cu a doua jumătate a anului 2007, piața farmaceutică, exprimată în euro, a intrat într-o perioadă de stagnare de aproape trei ani. Motivele pentru această dinamică sunt legate, în principal, de efectele negative ale recesiunii asupra resurselor financiare ale sectorului de asistență medicală, mai spun realizatorii studiului.
Vânzările de medicamente exprimate în lei au păstrat un trend ascendent între 2007 și 2009, ca urmare a deprecierii rapide a cursului de schimb. În 2010, vânzările de produse farmaceutice au reintrat pe un trend ascendent, crescând cu 19,6% față de anul precedent, în ciuda volumelor relativ neschimbate
În prima jumătate a lui 2011, piața farmaceutică a încetinit semnificativ, înregistrând o creștere față de anul precedent de doar 2,9% în euro (3,6% față de anul precedent, în lei), potrivit companiei de cercetare Cegedim. Prognoza de creștere pentru întregul an 2011 rămâne la un nivel scăzut (4,8% față de anul precedent, în lei), conform aceleași surse. Există un risc, totuși, ca vânzările de medicamente să înregistreze o rată de creștere mai mică, în cazul în care arieratele guvernamentale față de companiile farmaceutice persistă sau în cazul în care noua taxa clawback va fi aplicată începând cu trimestrul 4 al anului 2011.
Cota de piață a medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală (RX) în totalul vânzărilor cu amănuntul de medicamente a crescut de la 79% în 2005 la 84% în 2011, ridicându-se la o valoare estimată de 1,9 miliarde euro. Luând în considerare vânzările spitalelor, medicamentele RX dețin o cotă de piață mai mică, de 75%.
Principalele vânzări de medicamente RX sunt generate de antibiotice și medicamente pentru tractul digestiv. Perspectivele de revizuire a sectorului public de sănătate ar putea duce, în următorii ani, la o cotă de piață mai mică a medicamentelor RX, dacă pachetele de beneficii de asigurări de sănătate se vor reduce, conform aceluiași studiu.
Medicamentele OTC (care pot fi eliberate fără prescripție medicală) au pierdut din cota de piață în comparație cu medicamentele RX, ajungând la vânzări totale estimate de 0,35 miliarde euro în 2011, ceea ce echivalează cu o cotă de piață de 16% din totalul vânzărilor cu amănuntul. Medicamentele de răceală și gripă (14%), analgezicele (13%), împreună cu vitaminele și mineralele (11%), au avut cea mai mare contribuție la totalul vânzărilor de medicamente OTC.
Medicamentele inovative reprezintă peste 70% din valoarea totală a vânzărilor și doar 25% din volumul de medicamente vândute. Pe de altă parte, medicamentele generice reprezintă 30% din piața totală în termeni de valoare și 75% în termeni de volum. În Europa, România este pe locul cinci după cota de piață a medicamentelor generice, după Polonia, Slovacia, Germania și Slovenia.
Cercetarea mai subliniază că importurile de produse farmaceutice reprezintă principala sursă pentru consumul intern de medicamente.
În 2010, importurile de medicamente s-au ridicat la 2,1 miliarde euro. Principalii parteneri comerciali pentru importurile de produse farmaceutice sunt Ungaria (16%), Germania (15%), Elveția (12%) și Franța (11%). În același timp, exporturile au reprezentat doar 590 de milioane de euro, cele mai mari piețe de desfacere fiind Rusia (13%), Regatul Unit (11%), Franța (6%) și Bulgaria (5%). Cu toate acestea, în ultimii ani, dinamica exporturilor a depășit-o, de departe, pe cea a importurilor. Între 2007 și 2010, exporturile au crescut de aproape șapte ori, în timp ce importurile au crescut de doar 1,5 ori.
Contribuția la PIB a industriei farma – 0,33%
Producătorii de medicamente generează o valoare adăugată de 2,5 miliarde lei care este utilizată/cheltuită într-o proporție ridicată în economia românească, se mai menționează în studiu.
Contribuția industriei farmaceutice la bugetele centrale și locale s-a ridicat, în 2010, la 1,7 miliarde lei, reprezentând aproximativ 20% din valoarea totală a medicamentelor vândute pe piață.
Contribuția directă a industriei farmaceutice la formarea PIB și la ocuparea forței de muncă este relativ modestă, deoarece cele mai multe produse farmaceutice sunt importate, în timp ce doar câțiva dintre producătorii mari de farmaceutice au facilități de producție în România. Astfel, contributia totală la PIB a industriei farmaceutice este de 0,33%, în timp ce contribuția la totalul câștigurilor salariale brute ale angajaților totale reprezintă doar 0,25% (2008). Cu toate acestea, volumul mare al importurilor de medicamente generează venituri importante din impozite și taxe pentru bugetul statului.
Taxele pe produse – care includ, în principal, taxa pe valoarea adăugată, impozite și taxe la import și accize – aplicate farmaceuticelor reprezintă 1,14% din totalul impozitelor pe produse colectate la nivel de economie. Acest lucru însemnă că industria farmaceutică este al 23-lea cel mai mare contribuabil la veniturile fiscale ale statului, dintr-un total de 103 de sectoare economice.
Primele trei industrii care au cea mai mare contribuție la veniturile fiscale ale statului produc bunuri supuse accizelor (petrol, tutun și băuturi), în timp ce pentru restul sectoarelor cea mai mare parte a taxelor pe produse este generată din taxa pe valoarea adăugată. Industria farmaceutică generează venituri mai ridicate din taxe pe produse decât alte industrii mult mai mari, cum ar fi industria metalurgică, industria lemnului, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, apă, încălzire și industria de gaze, se mai arată în cercetarea Institutului de Prognoză Economică.
