Aproximativ 2% dintre persoanele din mediul urban s-au mutat în ultimul an la țară, procent similar cu cel al orășenilor care intenționează să se stabileascã într-o zonă rurală în următorul an, se arată într-un studiu al companiei GfK România, specializată în cercetare de piață.
„Mutarea într-o zonă rurală este o variantă luată în considerare de 2% dintre persoanele de peste 15 ani din mediul urban, acestea declarând că în următorul an intenționează să se stabilească la țară. Un procent asemănător este reprezentat de cei care și-au schimbat deja domiciliul în ultimele 12 luni, mutându-se de la oraș la sat”, se arată în studiul citat.
Potrivit GfK, statisticile oficiale din ultimii ani arată o anomalie a cursului de migrație, dominantă fiind mutarea de la oraș la sat, în condițiile în care România se caracterizează deja printr-un grad redus de urbanizare în comparație cu statele din Europa.
În general, sub 10% dintre orășeni obișnuiesc să-și petreacă o perioadă mai mare de o lună la țară.
Cu toate acestea, rudele și cunoștințele din mediul rural sunt un sprijin important pentru o treime dintre orășeni, aceștia primind în mod obișnuit diverse alimente de la țară.
Potrivit stutdiului, o altă sursă de legume și fructe pentru cei de la oraș o reprezintă propriile grădini, chiar dacă locuiesc în zone urbane. Aproape un sfert dintre ei consumă astfel de alimente, mai ales cei care locuiesc în orașe mici, cu mai puțin de 50.000 locuitori.
Indiferent dacă au sau nu o sursă de alimente la țară sau o grădină proprie, pentru 85% dintre orășeni alimentele cumpărate din piață fac parte din coșul de cumpărături.
În mediul rural, chiar dacă există grădini și animale, produsele din magazine sunt indispensabile.
Dintre alimentele pe care le consumă locuitorii de la țară, aproximativ jumătate provine din magazine, iar cealaltă jumătate este reprezentată de produse obținute în gospodărie sau achiziționate de la alți țărani.
O pondere mai mică a alimentelor procurate din magazine se înâtlnește în rândul persoanelor de peste 65 de ani și a locuitorilor din Oltenia, în timp ce în Muntenia și Dobrogea acestea predomină.
