Aproape două treimi din studenții de la universitățile de stat și private consideră că seminariile și cursurile pe care le frecventează le oferă informațiile necesare profesiei pentru care se pregătesc, potrivit unui studiu, publicat joi de Agenția pentru Strategii Guvernamentale.
Astfel, 74,5 la sută dintre studenții de la stat cred că informațiile obținute la cursurile frecventate sunt folositoare în foarte mare măsură (13,5 la sută) și în mare măsură (61 la sută) pentru profesia pentru care se pregătesc. Studenții de la universitățile private sunt la fel de optimiști, 13,5 la sută dintre ei considerând că seminariile și cursurile îi ajută în acest sens în foarte mare măsură, iar 50,2 la sută în mare măsură.
În plus, 77,3 la sută dintre studenții de la stat sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de calitatea cursurilor și a seminariilor pe care le frecventează. Iar aproape 72 la sută din studenții din învățământul privat sunt de aceeași părere. În timp ce aproape 20 la sută din studenți, în cazul ambelor forme de învățământ, sunt puțin mulțumiți de calitatea cursurilor.
Numărul studenților de la universitățile de stat care spun că frecventează toate sau aproape toate cursurile și seminariile este dublu față de numărul studenților din universitățiile private care se duc la toate sau aproape toate cursurile și seminariile. Astfel, 42,7 la sută din studenți de la stat spun că frecventează cursurile și 63,5 la sută participă la seminarii, în comparație cu 28,5 la sută din studenții de la particulare care se duc la cursuri și 33 la sută care se duc la seminarii. Totodată, 4,5 la sută dintre studenții de la stat nu merg deloc la cursuri și seminarii, iar 13,2 la sută din studenții din învățământul particular nu frecventează deloc școala.
Aproape 85 la sută dintre studenții de la stat cred că practica de specialitate ar trebui să fie obligatorie, iar 74 la sută dintre cei din sistemul privat sunt de aceeași părere.
Aproximativ un sfert dintre studenții de la stat și din învățământul privat sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de profesori, în timp ce aproape 70 la sută dintre studenții de la stat se declară mulțumiți și 10,6 la sută foarte mulțumiți de corpul profesoral. În universitățile private, procentul celor mulțumiți și foarte mulțumiți este de 77.
Majoritatea studenților de la stat își fac prieteni la facultate (91,6 la sută), se duc cu plăcere la cursuri (83,7 la sută) și nu se simt excluși (91,4). Procentele sunt asemănătoare cu cele privind sutdenții din învățământul privat. În plus, aproape 24 la sută dintre studenții de la stat și de la facultățile particulare spun că se plictisesc la cursuri.
De asemenea, 13 la sută dintre studenții de la stat sunt de acord total că învățământul românesc este mai bun decât cel din Occident, iar 32,2 la sută sunt „mai degrabă de acord” cu acest lucru, însă procentul celor care „nu sunt mai degrabă acord” sau dezaprobă acest lucru în totalitate este aproape egal cu prima categorie, respectiv 47 la sută.
Potrivit studiului, 31,6 la sută din studenții de la stat spun că nu sunt deloc de acord sau mai degrabă nu sunt de acord cu afirmația că ceea ce se predă în universitățile din România nu le folosește în viață. Același procent este valabil și pentru cei de la învățământul privat. Studenții din sistemul de învățământ privat sunt mai sceptici în privița calității învățământului din România, 45,6 la sută dintre ei spunând că dezaprobă total sau nu sunt mai degrabă de acord cu afirmația că învățământul românesc este mai bun decât cel occidental. Totuși procentul este egal cu cei care tind să aprobe acest lucru.
Peste o treime (38,6 la sută) dintre studenții de la stat spun că facultatea lor are probleme cu doatarea laboratoarelor și a sălilor de curs în mare sau foarte mare măsură, iar 32,3 la sută cred că se întâmplă acest lucru doar în mică măsură. aproape 28 de procente cred că există o lipsă de curățenie în grupurile sanitare, iar aproape jumătate dintre ei cred că studenții manifestă o lipsă de interes față de cursurile frecventate. Tot jumătate dintre studenții de la privat chestionați au spus că studenții manifestă dezinteres la ore.
Referitor la controversa care dintre formele de învățământ (stat versus privat) este mai performantă, aproape 70 la sută dintre studenții de la stat spun despre această formă de învățământ că este mai performantă și doar 7,4 la sută dintre ei cred că universitățile particulare sunt mai performante, iar 18,3 la sută cred că ambele sunt la fel. În schimb, 36,2 la sută dintre studenții din universitățile private cred că universitățile de stat sunt mai performante, 25 la sută dintre ei cred că facultățile particulare sunt mai bune, iar 34,5 la sută cred că ambele forme de învățământ sunt la fel.
Studenții de la stat (43,7 la sută) cred că cel mai bine pregătiți sunt studenții de la stat pe locurile de la buget, 30,3 la sută cred că studenții de la stat sunt mai bine pregătiți, indiferent dacă sunt pe locuri de la buget sau cu taxă, în timp ce doar 1,8 la sută dintre ei cred că studenții de la aprticulare sunt mai bine pregătiți. 31 la sută dintre studenții de la particulare cred că studenții de pe locurile bugetare din universitățile de stat sunt mai bine pregătiți, iar 39 la sută spun că nu pot aprecia acest lucru, în comparație cu 17,6 dintre studenții de la stat care sunt rezervați în privința acestui răspuns. Iar 10,2 la sută de la particulare cred despre ei că sunt cel mai bine pregătiți. Studenții de la stat cred în proporție de 80 la sută că studenții cu mai mulți bani și mai puțin pregătiți se duc la particulare, însă 46,6 la sută dintre studenții de la particulare au aceeași percepție despre ei înșiși.
Aproape 80 la sută dintre studenții de la stat cred în mare și foarte mare măsură că cei mai buni merg la stat și nu la particular, pe când doar 45 la sută dintre cei de la particular cred același lucru.
Profesorii care predau la stat sunt mai buni decât cei de la particulare în ochii a aproape jumătate din studenții de la stat, iar aproape 40 la sută dintre ei cred că nu există diferențe sau sunt foarte mici. Aproape 61 la sută dintre sutdenții de la particulare cred că aceste diferențe nu există. În plus, aproape 79 la sută dintre studenții de la stat cred că învățământul privat este doar în mică și foarte mică măsură mai bun decât cel de stat.
Aproape 60 la sută dintre studenții de la stat și de la particulare cred că este adevărat în mare și foarte mare măsură faptul că pentru a reuși în viață trebuie să termini o facultate. În același timp, însă în jur de 53,5 la sută (stat) și 58,6 la sută (privat) cred că degeaba termini o facultate dacă nu ai relații.
Aproape 80 la sută dintre studenți cred că studiile de master sunt utile.
Studenții de la stat se pregătesc în medie 27,58 de ore pe săptămână în timpul sesiunii, iar studenții de la universitățile particulare se pregătesc 18,17 ore pe săptămână în timpul sesiunii.
Aproape 77 la sută dintre studenții de la stat cred că numărul orelor petrecute la facultate este mare și foarte mare, pe când 57,6 la sută dintre studenții de la particulare sunt de aceeași părere.
Aproape 10 la sută dintre studenții de la stat spun că merg spătămânal sau mai des la bibliotecă, în comparație cu 2,7 la sută dintre studenții de la particulare. 23,4 la sută dintre studenții de la stat spun că nu merg niciodată la bibliotecă, acesta fiind cazul și celor 30 de procente dintre studenții de la particulare.
Numărul studenților de la facultățile particulare care s-au angajat este mai mare decât cel al studenților de la stat. Astfel, aproape 65 la sută dintre studenții de la stat nu au un loc de muncă, iar 36,6 la sută sunt angajați (12,4 la sută part-time și 22,2 la sută full time). În cazul celor de la particulare, 42,6 la sută nu au un loc de muncă iar 53,6 la sută sunt angajați part-time și full-time.
Aproape 65 de studenți atât de la stat cât și de la particulare cred că tinerii din România au în mare sau foarte mare măsură șanse egale de a urma o facultate.
Studenții de la stat cred că sunt susținuți în mai mare măsură de familie pentru a urma facultatea: 72,8 la sută stat și aproape 60 la sută privat.
Peste jumătate dintre studenții de la stat și de la particulare cred că voluntariatul este puțin important sau deloc pentru a reuși în viață.
În jur de 22 la sută atât dintre studenții de la stat cât și de la privat spun că vor să emigreze în străinătate în următorii ani.
Aproape 43 la sută dintre studenții de la stat cât și dintre cei de la privat spun că banii de care dispun lunar nu le ajunge pentru strictul necesar, în timp ce aproximativ 8 la sută ditnre studenții de la ambele tipuri de facultăți reușesc să aibă tot ce vor fără să se restrângă în alte domenii.
Familia unui student de la stat are în medie venitul total net de 3,091 lei, iar venitul total net al venitului pe familie unui student de la o facultate particulară este de trei ori mai mare, adică de 9,467 de lei. Un student de la stat are în medie 624 de lei, bani pe care să îi cheltuiască așa cum vrea el. Iar un student de la particulară dispune lunar de 900 lei în același scop. Un student de la stat primește de la părinții săi în medie pe lună 460 lei, iar un student de la o facultate privată primește de la familie 708 lei.
La studiu au participat aproape 2400 de studenți din sistemele de învățământ superior de stat și privat din România. Eșantionul este reprezentativ pentru populația de studenți din România din sistemele de învățământ universitare de stat și privat, cu o eroare tolerată de ± 2,82 la sută la un nivel de încredere de 95 la sută.
Ancheta de teren s-a desfășurat între aprilie și mai.
