Studenții basarabeni din Suceava ar da orice să nu plece din România

– La Suceava învață, în prezent, aproximativ 300 de elevi și studenți veniți din Republica Moldova
– Ancorați bine în realitățile de aici, studenții din Republica Moldova au ajuns să-i iubească pe suceveni mai mult decât pe oricare alți români
– Oful cel mare al acestora este bursa prea mică, ce nu le ajunge de la lună la lună, motiv pentru care sunt nevoiți să muncească la negru
„Baftă!” scrie pe ușa de la camera 41 a căminului nr. 2 al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. „Așa, în sesiune te uiți pe ușă și te mai încurajează”, vine explicația de la cei cinci studenți basarabeni pe care îi găsim aici. Pereți ticsiți cu postere, dischete și foi aruncate în stânga și în dreapta pe cele două mese din cameră unde sunt postate și două calculatoare, un ceaun de cinci kilograme e gata să servească băieții cu fasole, paturile așternute ca la armată, cam așa arată camera de studenți basarabeni. „Cameră de băieți”, zice cineva parcă scuzându-se.
Bursa se duce pe țigări
Greu îți dai seama că sunt de dincolo de Prut „după vorbă, după port”. Ancorați bine în realitățile de aici, studenții din Republica Moldova au ajuns să iubească sucevenii mai mult decât pe oricare alți români. Cel puțin așa susțin ei. Probleme? Banii, bineînțeles. „Nu prea ai ce face cu bursa de 50 de dolari pe care o primim. Dacă ești fumător, și fumezi câte un pachet de țigări pe zi, îți trebuie 1.200.000 lei pe lună, iar bursa e de numai 1.500.000 lei”, face repede calcule Petru Ciolpan, student în anul doi la Facultatea Inginerie Electrică a Universității „Ștefan cel Mare”, președintele Ligii Studenților și Elevilor Români din Basarabia și Bucovina.
Angajările la negru sunt o soluție
Soluția sunt banii și gențile trimise de acasă, „dar cât se poate?”, par să aibă rușine studenții din Republica Moldova. Așa că angajările la negru îi ajută să cheltuiască bursa și pentru altceva. Nu pentru cărți, „că există biblioteci și xerox pentru asta. Cumpărăm cărți numai dacă ne obligă profesorii. Banii se duc pe mâncare, că aici sunt scumpe produsele alimentare”, spun ei. Denis Tihon, de exemplu, e student abia în anul întâi la Facultatea Inginerie Tehnică, dar a gustat deja pâinea muncii la negru. A lucrat ospătar, fiind ajutat să se angajeze de fratele lui mai mare, care e de trei ani la Suceava. Ce-a făcut cu banii? „I-am băut!”, vine prompt răspunsul de la Denis. „Ei, nici chiar așa, măăăăăă”, îl îndeamnă colegii să spună adevărul ca să nu credem noi cumva ceva. „Nu, i-am cheltuit pentru nevoi personale”, spune serios „bobocul” care a mai fost ospătar și la Chișinău, locul unde s-a născut.
Dor de muzică rusească
Președintele Ligii povestește că studenții și elevii lucrează mai mult pe la baruri și restaurante, în construcții sau fac tot felul de munci temporare. Se angajează ilegal, că altfel e mai greu. Câștigul mediu e de 100 dolari pe lună, plus bacșișul. „Dacă te descurci, câștigi binișor”, afirmă reprezentantul celor aproximativ 300 de elevi și studenți basarabeni la Suceava, care se „îngrijește” și de distracția acestora. Ca președinte de Ligă, organizează discoteci, diverse evenimente culturale, inclusiv în colaborare cu minoritățile etnice care au reprezentanți la Suceava. Una dintre acestea este cea a rușilor lipoveni cu care au sărbătorit împreună, bunăoară, Anul Nou pe stil vechi. S-a dansat și pe muzică rusească. „Ei și ce? Suntem crescuți cu ea și ne mai este dor. Muzica e muzică”, încearcă să ne convingă Constantin Ciutac, un alt student în anul doi, că arta nu are hotare.
De șapte ani student în anul doi
Comerțul cu țigări, care în Republica Moldova sunt mai ieftine, nu e business-ul principal al băieților de dincolo de Prut. „Ei, nu câștigi decât 100.000 lei la cartuș. Nu e prea mult”, desconsideră această „afacere” basarabenii. Își câștigă banii din altceva, doar trebuie să facă față situației de la universitate care, susțin ei, „s-a transformat în societate comercială”. Nu dau nume de profesori ca să nu-și taie creanga de sub picioare. Poate după ce absolvesc facultatea. De fapt, poate niciodată. Nu de alta, dar „dezvăluirea” i-ar putea face rău unui student basarabean care de șapte ani e la Suceava la facultate, dar abia în anul doi. Cazul lui e renumit pe aici, mai puțin la Chișinău, unde părinții acestora cred că fiul lor a absolvit deja facultatea și s-a „aranjat” la Suceava. Aflăm de la studenți că cei care vin la studii din Basarabia se împart, de regulă, în două extreme – foarte buni și mediocri.
„Nu ai ce face în Republica Moldova”
Distracții? Da, de toate! Anul ăsta, însă, e mai slăbuț cu bețiile, zic băieții, dovadă fiind păianjenii de pe o sticlă de afinată și alte două de rachiu de casă care s-au „rătăcit” o dată printr-o geantă trecută la vama românească dinspre Basarabia. Despre situația din Republica Moldova se informează de pe Internet sau de la cei apropiați care îi sună. Cunosc și despre schimbarea de macaz a guvernării comuniste de la Chișinău care pare să vrea integrarea țării în Uniunea Europeană (UE), după ce au venit la putere în anul 2001 cu Rusia pe buze și în inimi. Studenții basarabeni de aici îi acordă Republicii Moldova „zero” șanse de integrare în UE. Tocmai de aceea, majoritatea dintre ei nu mai vor să se întoarcă acolo de unde au plecat. „O să facem tot posibilul să rămânem cât mai mult aici. Nu ai ce face în Republica Moldova”, e concluzia lor.
Material realizat în cadrul proiectului „Colaborare transfrontalieră moldo-română a jurnaliștilor din presa locală”, inițiat de Asociația Presei Independente (API) din Republica Moldova cu suportul financiar al Guvernului Germaniei în scopurile Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.